Endometrioza intestinală

Endometrioza intestinală
iulie 14 11:05 2019 5 minut(e)

Endometrioza intestinală reprezintă o patologie frecvent întâlnită în populația tânără (25-40 de ani), afectând 10% (procentul variază în funcție de statistici) din populația feminină. Endometrioza, boală mult subdiagnosticată la noi în țară, poate prezenta multiple forme clinice și imagistice.

Cea mai frecventă localizare a endometriozei intestinale este reprezentată de rect și joncțiunea recto-sigmoidiană (aprox. 90%); mult mai rar există afectare a intestinului subțire, a regiunii ileo-cecale și a apendicelui vermiform.

Articol realizat prin participarea domnului doctor Gabriel Mitroi, medic primar obstetrică-ginecologie în cadrul Rețelei Medicale Wellborn:  

Endometrioza reprezintă o afecțiune cronică, dureroasă (de cele mai multe ori) a femeii tinere, în perioada fertilă, ce este caracterizată printr-o rată mare de recidivă post operatorie. Acest lucru (recidiva) este de multe ori un lucru fals, în majoritatea cazurilor, leziunile endometriozice (“boala”) nefiind excizate complet, intervențiile chirurgicale fiind realizate necorespunzător.

Din această cauză s-a emis ipoteza (FALSĂ!!!) ca endometrioza nu se poate trata, că nu se poate vindeca.
“There is no cure for Endo” – FALS!!!
Reprezintă o patologie frecvent întâlnită în populația tânără (25-40 de ani), afectând 10% (procentul variază în funcție de statistici) din populația feminină.
Endometrioza, boală mult subdiagnosticată la noi în țară, poate prezenta multiple forme clinice și imagistice (un rol important în diagnosticul și stadializare a bolii îl are examenul RMN – cu protocol ENDO).

Endometrioza poate fi stadializată cel mai corect chirurgical (laparoscopia exploratorie), astfel există patru stadii ale bolii:

Etiologia și patogenia endometriozei sunt departe de a fi elucidate – sunt cunoscute diverse teorii, însă cel mai probabil există o combinație a acestora.
Cel mai frecvent, endometrioza se manifestă prin dureri pelvine cronice și infertilitate, iar în 20-25% din cazuri este asimptomatică.
Orice pacientă ce se prezintă la medicul specialist cu dureri pelvine cronice, dureri în timpul menstruației trebuie suspicionată de endometrioză. Acest diagnostic ar trebui să fie suspicionat primul, și nu ultimul, așa cum se întâmplă de multe ori; astfel, diagnosticul este întârziat, iar boala evoluează către forme severe, cu infiltrarea organelor pelvine.

Examenul ecografic (făcut de către specialiști experimentați) are un rol important atât în diagnosticul endometriozei intraperitoneale (endometrioamele ovariene – aspect ecografic caracteristic) cât și extraperitoneale – noduli endometriozici profunzi ai spațiului recto-vaginal.
Examenul RMN are un rol extrem de important în stadializarea bolii și planificarea intervenției chirurgicale.
În funcție de simptomatologia pacientei, pentru completarea investigațiilor și pentru planificarea tipului de intervenție chirurgicală, se mai pot efectua investigații suplimentare:
-hidro-colono-CT
-cistoscopia
-urografia cu subsatanța de contrast
-teste neurologice
-examinări radiologice – examen CT toracic, abdominal
Principalele scopuri ale tratamentului sunt reducerea/eradicarea simptomatologiei, excizia focarelor endometriozice, creșterea fertilității și prevenția apariției de noi focare/noduli endometriozici.

Endometrioza intestinală (cea mai frecventă formă a endometriozei profunde) reprezintă o entitate diferită de endometrioză intraperitoneală (chistul ovarian endometriozic, endometriomul ovarian). De asemenea, și cauzele/mecanismele care le produc sunt diferite.
*Din punct de vedere anatomo-patologic (microscopic), nodulul endometriozic reprezintă un țesut fibros, dens, retractil, ce conține multiple glande endometriale. Acest lucru îl face de cele mai multe ori greu de recunoscut de chirurgii/ginecologii care nu sunt familiarizați cu această patologie, și confundat fie cu “aderențele intraabdominale”, fie cu tumori pelvine.

Se poate manifesta prin dismenoree, dispareunie, tulburări ale tranzitului intestinal (constipație, balonare, senzație permanentă de disconfort abdominal), tulburări urinare (urinări frecvente, dureroase, urina hematurică – atunci când există afectarea vezicii urinare). Uneori endometrioza intestinală poate fi și asimptomatică, pacienta prezentându-se în departamentul nostru pentru infertilitate.

De cele mai multe ori, pacientele consultă medici din alte specialități – medicina internă, gastro-enterologie, chirurgie generală, urologie – până ajung la medicul specialist ginecolog ce pune diagnosticul de suspiciune.
Există însă și cazuri (ne lovim frecvent de acest lucru) în care pacientele au suferit deja una sau mai multe intervenții chirurgicale în care, fie rezecția focarelor/nodulilor endometriozici a fost incompletă, fie boala este foarte agresivă, cu recidiva rapidă a simptomatologiei (durere, tulburări ale tranzitului intestinal etc.).

Cea mai frecventă localizare a endometriozei intestinale este reprezentată de rect și joncțiunea recto-sigmoidiană (aprox. 90%); mult mai rar există afectare a intestinului subțire, a regiunii ileo-cecale și a apendicelui vermiform.

Tratamentul este prin excelență unul chirurgical, intervențiile chirurgicale fiind unele dintre cele mai complexe ale chirurgiei abdomino-pelvine. Operațiile sunt lungi (4-6 ore) și sunt efectuate în echipe mixte: ginecolog, chirurg generalist, urolog (atunci când este necesară excizia unei leziuni ureterale).

Intervenția chirurgicală își propune, în afara exciziei leziunilor intestinale (cu sau fără rezecție intestinală), îndepărtarea tuturor țesuturilor (noduli, focare) afectate de boală. Acest lucru duce atât la o ameliorare semnificativă a simptomatologiei (până la dispariție), cât și la o creștere importantă a fertilității.
Acest tip de intervenții chirurgicale complexe sunt grevate, de asemenea, și de o serie de complicații redutabile:
– sangerări intra și postoperatorii
– leziuni intraoperatorii ale unor organe adiacente leziunilor endometriozice (uretere, vezica urinară, structuri ale tubului digestiv, structuri vasculare)
– leziuni nervoase (plexuri hipogastrice, nervi hipogastrici, rădăcinile sacrate, nervul sciatic)
– fistulele digestive – cea mai de temut complicație!!!
– fistulele urinare

Riscul de apariție a complicațiilor precum și rata de recidivă a bolii (implicit a simptomatologiei), sunt reduse atunci când intervențiile chirurgicale sunt efectuate în centre de referință.”

scrie un comentariu

0 Comentarii

Niciun comentariu!

Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.

Adaugă un comentariu

Datele tale sunt în siguranță! Adresa de e-mail nu va fi publicată. Datele introduse nu vor fi distribuite către terți.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.