INTERVIU Conf. dr. Cristina Tiu: Tromboliza intravenoasă nu este o garanție a vindecării, dar reprezintă o șansă extraordinară de a limita consecințele potențial devastatoare ale unui AVC

martie 27 14:15 2019

Articol scris de:

Irina Olteanu

Timp citire articol: 6 minut(e)

Conf. Dr. Cristina Tiu, șeful secției Neurologie II din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, a declarat într-un interviu acordat 360medical.ro că tromboliza intravenoasă, o intervenție salvatoare de viață practicată până recent doar într-un număr redus de spitale din România, nu este o garanție a vindecării, dar reprezintă cu siguranță o șansă extraordinară de a limita consecințele potențial devastatoare ale unui accident vascular cerebral (AVC).

Interviul a fost acordat în contextul în care accidentul vascular cerebral reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, reprezentând atât a doua cauză de mortalitate și dizabilitate în rândul populației.

Începand din acest an, Ministerul Sănătății a extins programul prin intermediul căruia pacienții cu AVC ischemic acut pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4,5 ore de la debutul primelor simptome, de la 10 spitale până la 43 de spitale, care se află în 36 de județe și în București.

Accidentul vascular cerebral care are indicație de tratament trombolitic este cel de tip ischemic, iar simptomele prin care se manifestă cel mai frecvent sunt scăderea forței musculare în mâna și piciorul de aceeași parte a corpului, tulburare de vorbire în sensul unei pronunții dificile, sau chiar a unei lipse complete a capacității de exprimare și de înțelegere a limbajului, sau asimetrie facială prin coborârea colțului gurii.

Conf. Dr. Cristina Tiu precizează că este obligatorie efectuarea unei tomografii cerebrale computerizate pentru a diferenția un accident vascular cerebral ischemic de unul hemoragic, precum și faptul că există o serie întreagă de contraindicații pentru tromboliză, ce vor fi verificate de medicul neurolog.

Interviul complet cu Conf. Dr. Cristina Tiu din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București:

1. Există un timp limită în care se poate interveni operativ într-un AVC?

Da, există și din păcate este destul de scurt, și anume 4,5 ore. Denumirea acestui interval de timp este de”fereastră terapeutică” pentru că doar în aceste 4,5 ore se poate administra substanța trombolitică, iar ”cronometrul” începe să meargă din momentul în care pacientul constată primele semne neurologice.

2. Care sunt semnele și simptomele care trebuie să avertizeze o persoană că este posibil să sufere un AVC?

O primă precizare este aceea că aceste semne sunt de regulă brusc instalate, în decurs de câteva minute. Cel mai frecvent un accident vascular cerebral se manifestă prin scăderea forței musculare în mâna și piciorul de aceeași parte a corpului, tulburare de vorbire în sensul unei pronunții dificile, sau chiar a unei lipse complete a capacității de exprimare și de înțelegere a limbajului, sau asimetrie facială prin coborârea colțului gurii.

Aceste semne pot apărea izolate sau în combinație și sunt prezente la aproximativ 70% dintre pacienți, dar există și alte aspecte care pot fi sugestive, cum ar fi o tulburare severă de echilibru, dificultatea de coordonare a mișcărilor, vederea dublă sau afectarea sensibilității pe o jumătate a feței și a corpului.

3. Cum decurge efectiv procedura de tromboliză intravenoasă și care sunt beneficiile pe care le oferă? Ce complicații pot apărea în timpul trombolizei ?

Accidentul vascular cerebral care are indicație de tratament trombolitic este cel de tip ischemic, în care un cheag blochează curgerea sângelui printr-o arteră intracerebrală și întrerupe alimentarea cu oxigen și glucoză a unei porțiuni de creier.

În absența aprovizionării cu oxigen și glucoză, creierul va suferi o distrugere ireversibilă, iar pacientul va rămâne cu o dizabilitate permanentă sau va deceda dacă vasul de sânge care a fost blocat este răspunzător de hrănirea unei porțiuni extinse de creier.

Tromboliza intravenoasă presupune administrarea unei substanțe capabile să dizolve cheagul de sânge, ceea ce va avea ca rezultat de cele mai multe ori reluarea circulației cerebrale, cu limitarea dimensiunilor porțiunii de substanță cerebrală distrusă definitiv.

Cu cât această procedură se aplică mai rapid de la momentul debutului primelor simptome, cu atât șansele de reluare a fluxului sanguin intracerebral sunt mai mari.

Există și aici câteva precizări foarte importante:

– Este obligatorie efectuarea unei tomografii cerebrale computerizate pentru a diferenția un accident vascular cerebral ischemic de unul hemoragic (tromboliza fiind categoric interzisă într-un accident hemoragic)

– Există o serie întreagă de contraindicații pentru tromboliză, ce vor fi verificate de medicul neurolog și cu siguranță unii dintre pacienți, chiar dacă au ajuns la spital în timp util, nu vor fi eligibili pentru această procedură

– Tromboliza nu poate fi administrată după un interval de timp mai mare de 4,5 ore, deoarece există un risc foarte crescut de apariție a unor complicații hemoragice. Pacienții sau familiile acestora trebuie să declare foarte corect momentul debutului (când s-au instalat primele simptome), iar în cazul în care nu sunt disponibile informații despre ora instalării accidentului vascular, tromboliza nu se poate efectua.

Beneficiile trombolizei sunt uneori spectaculoase, constând în revenirea completă a forței musculare, chiar dacă inițial pacientul era complet paralizat pe o parte a corpului, dar acest lucru nu se întâmplă la fiecare caz.

Există situații cu ameliorare parțială, situații în care, din păcate, cheagul nu poate fi dizolvat, iar accidentul vascular își va urma cursul natural și situații (rare) în care poate surveni o agravare, determinată de apariția unei sângerări intracerebrale asociată trombolizei.

O altă complicație (și mai rară decât hemoragia) este apariția unei reacții alergice.

Administrarea medicației trombolitice nu este o garanție a vindecării, dar este cu siguranță o șansă extraordinară de a limita consecințele potențial devastatoare ale unui accident vascular cerebral.

4. Ce recomandări aveți pentru pacienți?

– Să se informeze privind posibilele semne și simptome ale unui accident vascular cerebral

– Să solicite imediat servicul de ambulanță la 112 menționând suspiciunea de AVC; nu este indicat să aștepte sosirea familiei sau să contacteze medicul de familie

– Să încerce sa rețină ora debutului (când s-au instalat primele simptome)

– Să aibă în momentul venirii la spital cel puțin date privind medicația administrată în ultimele zile

Uneori acest lucru nu este posibil și aceste informații le vom obține de la vecini sau aparținători, pe care trebuie să îi putem contacta telefonic, pentru a nu irosi minute prețioase așteptând sosirea acestora la spital.

Protocolul actual prevede prioritizarea cazurilor de AVC și personalul medical de pe ambulanță este instruit privind obținerea datelor de contact și a unor informații esențiale privind ora debutului și medicația.