INTERVIU Dr. Daniela Vrînceanu, Spitalul Universitar: Tumorile ajung gigante din cauza lipsei de educație medicală a pacienților

INTERVIU Dr. Daniela Vrînceanu, Spitalul Universitar: Tumorile ajung gigante din cauza lipsei de educație medicală a pacienților
aprilie 17 14:00 2019 6 minut(e)

Doctor Daniela Vrînceanu, medic primar ORL și coordonator al compartimentului ORL din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București, a declarat, într-un interviu acordat 360medical.ro, că intervalul de timp în care se dezvoltă tumorile gigant variază de la 6-12 luni până la 15-20 de ani.  Semnele care aduc în cele din urmă pacientul la medic sunt durerea sau paralizia facială, care sunt indicii de malignizare, adică de transformare în cancer.

Doctor Vrînceanu subliniază că tratamentul acestor tumori este obligatoriu chirugical, dar intervenția chirurgicală trebuie încadrată într-o abordare multidisciplinară, care include imagistică (CT sau IRM cervical sau cerebral), medicină internă/cardiologie/endocrinologie pentru evaluarea contextului general al pacientului și compensarea biologică sau a celorlalte afecțiuni pentru că tumora se află într-un pacient cu numeroase alte probleme de tratat.

Operația trebuie pregătită din timp și poate necesita mai multe tipuri de chirurgi, de exemplu chirurg plastician pentru a rezolva defectul rezultat după timpul ablativ, chirurg maxilo-facial, chirurg toracic, chirurg vascular etc. Este de asemenea necesară rezervarea unor produși de sânge pentru intervenția chrurgicală care poate dura multe ore 8-10.

Recent, o echipă multidisciplinară de medici de la Spitalul Universitar din Capitală a rezolvat cu succes un caz de tumoră tiroidiană gigantă la o pacientă de 57 de ani, printr-o intervenție chirurgicală ce a durat aproximativ 9 ore.

Interviul complet cu doamna doctor Daniela Vrînceanu, medic primar ORL Spitalul Universitar București:

Care sunt localizările cele mai întâlnite în specialitatea dumneavoastră ale tumorilor gigante?

Tumorile gigante se definesc prin dimensiuni mai mari de 10 cm. În patologia tumorală a capului și gâtului, adică în ORL, cel mai frecvent întâlnim tumori gigante în organe cu capsula laxă, care se poate destinde și permite dezvoltarea tumorală fără bariere anatomice rigide.

Un astfel de organ cervical este glanda tiroidă, o glanda mică, sub forma de fluture, cu o greutate de 30-50 g așezată în partea de jos a gâtului. Avand o capsulă laxă, subțire, permite dezvoltarea unor tumori voluminoase, cu greutate de sute de grame, chiar kilograme.

Un alt organ este glanda parotidă, o glanda salivară pereche așezată în fața urechii. Și aici se pot dezvolta tumori voluminoase benigne sau maligne.

Ganglionii cervicali pot fi sediul unor metastaze ganglionare cu punct de plecare într-o tumoră primară de cap sau gât și pot căpăta dimensiuni impresionante.

Chistele branhiale, care sunt malformații congenitale cu apariție târzie, pot avea dimensiuni mari, dar din fericire sunt tumori benigne, adică nu sunt cancere – se găsesc pe părțile laterale ale gâtului.

 

Există factori favorizanți sau categorii de persoane expuse dezvoltării acestora?

Intervalul de timp în care se dezvoltă aceste tumori gigant variază de la 6-12 luni până la 15-20 de ani, cum se întâmplă în cazul adenoamelor pleiomorfe de glandă parotidă. Pare greu de crezut, dar sunt pacienți care stau cu o astfel de tumoră lângă față ani în șir pentru că nu doare (aceste tumori ajung deseori la 1-2 kg!!!).

Semnele care aduc în cele din urmă pacientul la noi sunt durerea sau paralizia facială, care din păcate sunt semne de malignizare, adică de transformare în cancer (3-6% din cazuri). La fel, la glanda tiroidă, pacientul vine când se sufocă sau nu mai poate înghiți sau când își pierde vocea. În ceea ce privește adenopatiile cervicale, adică ganglionii cervicali măriți de volum, tot durerea aduce pacientul la medic.

Ce simptome ar trebui să recomande un consult medical?

Ritmul de dezvoltare depinde de localizare, de natura benignă sau malignă a tumorii, de vârsta pacientului – la tineri evoluția este mult mai dramatică, dar și de malignizarea unei tumori benigne. Adică o tumoră benignă care evoluează de mulți ani la un moment dat se transformă în cancer și crește galopant.

Ritmul de dezvoltare al celulelor tumorale este adesea mult mai mare decât al vaselor ce hrănesc tumora – datorită acestei discrepanțe apar zone de necroză în tumoră sau ulcerații la suprafața ei, cu sângerări și suprainfectări, care dau un aspect monstruos.

În ce condiții se dezvoltă tumorile gigante și pe ce durată de timp?

Cauzele apariției acestor tumori sunt diverse, pornind de la foarte cunoscutele fumat-alcool, poluanții din mediu și din alimente, factori genetici etc.

Acești factori sunt comuni pentru toată patologia tumorală cervico-facială. Dar tumorile ajung gigante prin lipsa de informare/educație medicală a pacienților, care cred că dacă nu doare, nu este nici un pericol și nu fac nimic pentru investigarea sau tratarea acestor tumori.

Poate că și medicii de familie pot juca un rol foarte important prin depistarea mai precoce a acestor “umflături” la gât sau la față și pot îndruma pacientul spre chirurgul ORL.

Care este procentul de pacienți la care acest tip de tumori se malignizează?

Tratamentul acestor tumori este obligatoriu chirugical, dar intervenția chirurgicală trebuie încadrată într-o abordare multidisciplinară, care include imagistică (CT sau IRM cervical sau cerebral), medicină internă/cardiologie/endocrinologie pentru evaluarea contextului general al pacientului și compensarea biologică sau a celorlalte afecțiuni pentru că – nu-i așa? – tumora se află într-un pacient cu numeroase alte probleme de tratat.

Operația trebuie pregătită din timp și poate necesita mai multe tipuri de chirurgi, de exemplu chirurg plastician pentru a rezolva defectul rezultat după timpul ablativ, chirurg maxilo-facial, chirurg toracic, chirurg vascular etc. Este necesară rezervarea unor produși de sânge pentru intervenția chrurgicală care poate dura multe ore 8-10.

Și, foarte importantă este colaborarea cu medicul anestezist, care nu doar adoarme pacientul, ci îi gestionează constantele vitale în timpul și după intervenția chirurgicală, în secția de anestezie și terapie intensivă (ATI). Cuvântul cheie este o echipă antrenată pentru această patologie și eu mă bucur că am format o astfel de echipă la nivelul Compartimentului ORL din Spitalul Universitar de Urgență București.

Pentru tumorile maligne este foarte important și tratamentul oncologic adjuvant care urmează operației.

Există și situații în care nu este indicată intervenția chirurgicală?

Sigur că există și pacienți inoperabili, iar bilanțul complet al leziunii și al pacientului tocmai acest lucru trebuie să stabilescă printre altele – operabilitatea, care este dată de mulți factori – de exemplu, invazia tumorală a arterei carotide primitive sau a arterei carotide interne contraindică intervenția; invazia bazei craniului la fel.

Noi trebuie să intrăm la operație doar cu pacienții la care trebuie să fim convinși că putem scoate tumora fără alterarea majoră a calității vieții postoperator.

Pentru pacienții inoperabili, resursele terapeutice sunt limitate, dar trebuie discutate în tumor-boarding-uri care să decidă soluția optimă pentru fiecare caz. În tumorile gigante, strategia terapeutică trebuie personalizată.

Ce recomandări aveți pentru pacienți în acest sens?

Concluzia este una singură – orice umflătură la gât care nu este în contextul unei răceli și nu trece după 2-3 săptămâni necesită consult ORL.

Așteptăm cu drag pacienții la Spitalul Universitar, unde avem această abordare multidisciplinară, care cred că este cheia succesului nu doar în tumorile gigante cervico-faciale, ci în medicina modernă.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Niciun comentariu!

Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.

Adaugă un comentariu

Datele tale sunt în siguranță! Adresa de e-mail nu va fi publicată. Datele introduse nu vor fi distribuite către terți.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.