INTERVIU Dr. Gindrovel Dumitra (SNMF): Campaniile antivaccinare au contribuit la epidemia de rujeolă; datorită vaccinării, boli precum poliomielita și difteria au devenit istorie în România

INTERVIU Dr. Gindrovel Dumitra (SNMF): Campaniile antivaccinare au contribuit la epidemia de rujeolă; datorită vaccinării, boli precum poliomielita și difteria au devenit istorie în România
ianuarie 30 15:00 2019 8 minut(e)

Coodonatorul grupului de vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei, doctor Gindrovel Dumitra, a vorbit, într-un interviu acordat 360medical.ro  despre importanța vaccinării pentru a reduce riscul de îmbolnăvire. Medicul acuză campaniile publice de minimalizare a beneficiilor vaccinării și de exacerbare a riscurilor, care au contribuit la scăderea ratei de vaccinare din România sub nivelul optim și la reapariția unor boli aproape dispărute, precum rujeola.  

Doctor Gindrovel Dumitra subliniază că vaccinarea reprezintă cea mai eficientă și sigură modalitate de prevenire a multor afecțiuni și a dus la eradicarea unor boli grave precum difteria sau poliomielita în România.

Există însă anumite categorii ale populației care nu pot fi vaccinate împotriva anumitor boli infecțioase, cum sunt bebelușii sub 6 săptămâni pentru vaccinul DTP și cei sub 9 luni pentru vaccinul ROR.

Din acest motiv, este foarte important ca persoanele din jur să fie vaccinate astfel încât să realizeze un ”efect de cocon” protector pentru categoriile vulnerabile.

Interviul complet cu doctor Gindrovel Dumitra, medic de familie, Coordonatorul grupului de vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF):

1. Care este pericolul principal din prezent la nivelul României cu privire la bolile prevenibile prin vaccinare?

În acest moment, în România evoluează o epidemie de gripă care este însoțită de o mortalitate ridicată. Comparând numărul de decese din acest moment cu numărul de decese din anii precedenți, constatăm creșteri semnificative. În același timp, se află încă în derulare epidemia de rujeolă, soldată cu 60 de decese.

2. Ce riscuri presupune epidemia curentă de rujeolă? Ce sfaturi aveţi pentru populaţie?

Rujeola prezintă o simptomatologie destul de severă. Pe lângă simptomatologie, există riscul apariției complicațiilor imediate precum laringita, pneumonia, bronhopneumonia, encefalita etc.

Există și complicații tardive precum panencefalita sclerozantă care apare la distanță de boală (în medie 8 ani). Encefalita și panencefalita sunt complicații invalidante prin epilepsie, retardul psiho-motor sau chiar orbire sau pot fi fatale.

Literatura de specialitate apreciază o mortalitate de 1-2 decese la 1.000 de cazuri, de aici rezultând și faptul că vaccinarea reprezintă cea mai eficace și sigură modalitate de prevenire a acestei boli și complicațiilor acesteia.

 

3. Care sunt beneficiile pe care le oferă vaccinarea versus riscurile pe care le implică lipsa vaccinării (la nivel de persoană şi de populaţie)?

Beneficiile vaccinării sunt diferite în funcție de boala care este prevenită prin vaccinare. Variola, o boală gravă, a fost eradicată prin vaccinare.

Există un efort global de eradicare a poliomielitei care durează de 31 de ani și care a dus la o scădere a numărului de cazuri de la 350.000 la 31 de cazuri în anul 2018.

Poliomielita este eliminată în majoritatea regiunilor Organizației Mondiale a Sănătății, cazurile diagnosticate cu poliomielită cu virus polio sălbatic în anul 2018 provenind din 2 țări: Afganistan și Pakistan.

Este foarte posibil ca în viitorul apropiat să asistăm și la eradicarea poliomielitei, situație în care vaccinarea ar urma să fie suprimată, așa cum s-a întâmplat și în cazul variolei.

Există eforturi considerabile ca rujeola și rubeola să fie eliminate, existând 4 regiuni OMS care au experimentat acest status o perioadă îndelungată de timp.

La nivel global, însă, eliminarea celor două boli a fost zădărnicită tocmai din cauza scăderii acoperirii vaccinale la valori sub 95% în anumite țări, ceea ce a determinat reapariția unor epidemii în anumite regiuni, dar și în regiuni în care cele două boli au fost declarate eliminate.

Acest fapt a fost posibil din cauza unui fenomen prin care părinții nu au mai perceput riscul tocmai prin faptul că nu mai erau vizibile tragedii. A fost suficient să se acumuleze o masă receptivă critică astfel încât o epidemie să reapară.

Vaccinarea presupune și un beneficiu individual prin protecţia obținută. Există însă anumite categorii populaționale care nu pot fi vaccinate împotriva anumitor boli infecțioase. Vaccinul pentru difterie, tuse convulsivă, poliomielită nu poate fi administrat sub vârsta de 6 săptămâni.

Vaccinul împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului nu poate fi administrat sub vârsta de 9 luni. Ca atare, copiii care nu au împlinit vârstele menționate mai sus sunt susceptibili în a dezvolta bolile respective dacă se întâlnesc cu persoane bolnave.

Devine astfel vital ca persoanele din jur să fie vaccinate astfel încât să realizeze un ”efect de cocon” protector pentru persoanele respective.

Această explicație este valabilă și pentru persoanele care dețin afecțiuni ce contraindică temporar sau definitiv o anumită vaccinare, protecția oferită de imunitatea colectivă fiind singura soluție pentru ca aceste persoane să fie protejate împotriva unor boli grave.

4. Care sunt motivele pentru care a scăzut rata vaccinării în ultimii ani?

Există un cumul de factori. În primul rând, vorbim despre automulțumire și o percepție incorectă a riscului, așa cum am menționat mai sus. Nu mai sunt vizibile boli precum difteria și poliomielita și nici complicații fatale sau invalidante ale acestora.

În al doilea rând, este vorba despre un nivel scăzut de încredere în vaccin, în vaccinare sau chiar, uneori, în autorități. Acest nivel scăzut a fost alimentat de mișcarea antivaccinare, care prin mesaje transmise în media și în special în social media, a indus sentimente de teamă privind siguranța vaccinării.

Au existat campanii publice de minimalizare a beneficiilor vaccinării și de exacerbare a riscurilor, rezultatul fiind o denaturare a percepției raportului risc/beneficiu în cazul majorității vaccinurilor.

Aceste campanii au beneficiat de aportul iresponsabil chiar al unor cadre medicale, fapt care se traduce în modificarea percepţiei populației și influențarea comportamentului populației legat de acceptarea vaccinării.

În al treilea rând, este vorba despre accesul la servicii de vaccinare și la vaccin. Uneori vorbim de comoditate prin influența unor bariere legate de distanța până la furnizorul de servicii de vaccinare sau de prioritizarea altor activități.

În ultimii ani, am vorbit de disponibilitatea unor vaccinuri și chiar a furnizorilor de servicii de vaccinare, fenomen care trebuie și este pe cale să devină istorie.

La aceste situații se adaugă și faptul că un număr important de copii migrează împreună cu familia în alte țări ale Uniunii Europene.

5. Reprezintă obligativitatea vaccinării o măsura eficace de combatere?

Obligativitatea vaccinării reprezintă o măsură care poate fi adoptată în situația în care nu se realizează o acoperire vaccinală optimală (de regulă peste 95%) pentru anumite boli prevenibile prin vaccinare.

România a atins valorile optimale înainte de anul 2008, atunci când boli precum poliomielita, difteria au devenit istorie.

În acest moment există riscul reapariției anumitor boli care au fost uitate, precum se întâmplă în acest moment cu rujeola.

Obligativitatea nu reprezintă un scop în sine, ci un instrument prin intermediul căruia sunt apărate drepturi constituționale ale cetățenilor, inclusiv ale celor care pot suferi ca urmare a faptului că alte persoane nu se vaccinează.

6. Ce modalităţi consideraţi oportune pentru medici, respectiv pacienţi de creştere a ratei de acoperire vaccinală?

Campaniile de informare sunt cele mai importante intervenții care trebuie realizate în condițiile date. Sunt necesare intervenții educaționale dedicate profesioniștilor, medici și alte cadre medicale sau farmaceutice, precum și campanii educaționale pentru populație.

Autoritățile trebuie să pună accent pe comunicare, comunicare care să fie capabilă să traducă informațiile științifice în limbaj popular.

Legea vaccinării reprezintă o altă oportunitate prin care sistemul de vaccinare să fie reconstruit. Varianta care a fost adoptată de senat aduce responsabilități pentru toți actorii implicați în procesul de vaccinare, de la autorități până la părinte, spre beneficiul privind starea de sănătate a copiilor.

7. Ce presupune campania “Copilăria, cel mai frumos cadou”?

“Copilăria, cel mai frumos cadou” este o campanie realizată de MS şi UNICEF, care promovează beneficiile vaccinării. Ea a fost lansată în 15 ianuarie şi este prezentă pe posturile de televiziune, în presa scrisă și în online, cu o componentă ”outdoor”.

Este o continuare a campaniilor ”door-to-door” de informare și recuperare vaccinală realizate anul trecut de Ministerul Sănătății în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF în mai multe comunități vulnerabile din județele Bacău și Mehedinți, la care au participat și reprezentanți ai Direcțiilor de Sănătate Publică din țară.

Ca și coordonator al grupului de vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) am participat la atelierele de lucru premergătoare acestor campanii pentru a stabili împreună cu instituţiile implicate în proiect care este cea mai bună abordare.

Campaniile ”door to door” au fost eficiente, în sensul că acţiunile au dus la o creştere a percepției populației privind importanța vaccinării și, astfel, la o creștere a acoperirii vaccinale atât în zonele în care MS împreună cu OMS şi UNICEF a organizat acţiuni, dar şi în alte judeţe unde modelul de campanie a fost replicat.

Numărul cazurilor noi de rujeolă a scăzut simţitor de la 100 de cazuri săptămânal la 30 de cazuri.

8. Care este obiectivul său şi cum credeţi că poate fi realizat?

Scopul campaniilor de informare îl reprezintă vaccinarea copiilor conform Programului Național de Vaccinare, pentru a reduce mortalitatea evitabilă.

Obiectivul general îl reprezintă livrarea unor instrumente care au rolul de a informa părinții despre beneficiile vaccinării pentru a alege să își protejeze copiii în cunoştinţă de cauză. Acest scop poate fi atins cu ajutorul mass-media, care poate asigura o vizibilitate cât mai bună acestei campanii.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Niciun comentariu!

Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.

Adaugă un comentariu

Datele tale sunt în siguranță! Adresa de e-mail nu va fi publicată. Datele introduse nu vor fi distribuite către terți.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.