Activitatea neuronală ce codifică stresul și stările comportamentale, dezvăluită de cercetătorii elvețieni

Activitatea neuronală ce codifică stresul și stările comportamentale, dezvăluită de cercetătorii elvețieni
aprilie 25 14:23 2019
Articol scris de:
Timp citire articol: 3 minut(e)

Acțiunile noastre sunt conduse de ”stări interne” ca anxietatea, stresul sau setea – ce afectează puternic și motivează comportamentele noastre. Nu sunt știute multe lucruri despre modul în care stările sunt reprezentat de circuite cerebrale complexe, inclusiv structurile subcorticale ca amigdala cerebrală.

Într-un studiu publicat recent în ”Science”, grupul lui Andreas Luthi de la Institutul de Cercetării Biomedicale Friedrich Miescher, Basel, Elveția, a folosit o tehnică de imagistică care a permis examinarea profundă a creierului pentru a monitoriza activitatea amigdalei la șoarecii activi și a scos la iveală dinamica neuronală ce codifică stările comportamentale.

Când unui șoarece îi este foame, va căuta mâncare; când este anxios, se va opri din explorarea mediului și va sta nemișcat sau va fugi dar puține lucruri sunt știute despre modul prin care creierul codifică și controlează stările interne ale organismului.

Jan Grundemann, profesor la Universitatea din Basel, împreună cu neurologul israelian Yael Bitterman, au cercetat activitatea neuronală din amigdala șoarecilor în diferite stări.

Amigdala este o structură cerebral mică în formă de migdală ce este considerată centrul pentru reglarea comportamentelor afective, homeostatice (foame sau sete) și sociale prin conexiuni pe scară largă cu multe regiuni cerebrale. Se cunoaște că amigdala joacă un rol în coordonarea stărilor cerebrale, dar acest rol nu este bine înțeles.

Folosind o tehnică de imagistică microscopică în miniatură, Grundermann și Bitermann au urmărit activitatea neuronală în amigdala șoarecilor prin diferite medii ce au stimulat diferite stări interne și comportamente. Rezultatele au fost neașteptate.

Cercetătorii au identificat două seturi antagonice mari de neuroni – numite ansambluri – ce au fost active în stări comportamentale opuse: când șoarecii își explorau mediul, ansamblul neuronal 1 era activ; când nu și-l explorau (însemnând că se aflau în stări de apărare), ansamblul neuronal 2 era activ.

În mod surprinzător, activitatea ansamblurilor nu s-a aliniat cu zonele spațiale asociate în general cu stările de anxietate. Mai mult decât atât, oamenii de știință nu s-au așteptat ca stările interne complexe și comportamentele lor să fie codificate cu șabloane de activitate relativ simple, de dimensiune mică, în amigdală.

În rezumat, studiul a arătat că cele două ansambluri neuronale identificate codifică schimbările de stare opuse de la un moment la altul, în special în ceea ce privește comportamentele exploratorii și de apărare, dar nu furnizează o măsură a nivelurile globale de anxietate ale unui animal.

”Realizarea acestui studiu este că am reușit să interogăm direct creierul despre starea afectivă în care se află șoarecele. Dacă vrem să înțelegem un comportament, trebuie să înțelegem creierul! Tragerea de concluzii doar în baza observațiilor comportamentale standardizate ar putea induce erori”, a spus Luthi, citat de sciencedialy.com.

Pasul următor este pentru cercetători încercare de a afla mai multe despre modul în care aceste ansambluri active se dezvoltă în amigdală și cum pot influența alte regiuni cerebrale.

Pot fi aceste descoperiri relevante pentru tulburările de anxietate umane?

”Codificarea stărilor interne – ca anxietatea – ar putea funcționa într-un mod similar în cazul oamenilor. Este de înțeles că la o persoană cu o tulburare de anxietate nu există o balanță între codificările ansamblurilor neuronale pentru stări interne distincte”, a adăugat Luthi.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu