Creierul uman poate fi determinat să gândească la fel ca intelegența artificială, arată un studiu realizat în SUA
Calculatoarele, precum cele care alimentează mașinile ce se conduc singure, ar putea fi păcălite pentru a încurca desenele aleatorii de pe trenuri, garduri și chiar autobuze de școală. Persoanele nu ar trebui să fie capabile să vadă cum aceste imagini păcălesc calculatoarele, dar într-un nou studiu, cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins au arătat că majoritatea oamenilor pot fi și ei păcăliți.
Descoperirile sugerează că calculatoarele moderne ar putea să nu fie atât de diferite pe cât credem de oameni și sugerează că progresele în inteligența artificială continuă să îngusteze spațiul lipsă dintre abilitățile vizuale ale oamenilor și mașinării. Cercetarea a fost publicată în jurnalul ”Nature Communications”.
”În majoritatea timpului, cercetările din domeniul nostru se axează pe a face calculatoarele să gândească ca oamenii. Proiectul nostru face opusul – ne întrebăm dacă oamenii pot gândi ca mașinăriile”, a pus autorul senior Chaz Firestone, profesor asistent la Johns Hopkins, citat de sciencedialy.com.
Ce este ușor pentru oameni este de obicei dificil pentru calculatoare. Sistemele de inteligență artificială au fost de mult timp mai bune decât oamenii în ceea ce privește matematica, pot memora cantități mai mari de informații; dar de decenii oamenii se află în top când vine vorba de recunoscut forme lucruri ;i ființe, ca pisicile, cățeii, scaunele sau mesele.
Recent, ”rețelele neuronale” ce imită creierul s-au apropiat și de abilitatea umană de a identifica obiecte, ceea ce duce la avansări în tehnologie ce susțin mașinile care se conduc singure, programele de recunoaștere facială și ajută doctorii să observe anormalități în scanările radiologice.
Dar chiar și cu aceste avansări în tehnologie, există un punct critic mort. Este posibilă construirea intenționată a unor imagini pe care rețelele neuronale să nu le poată vedea corect. Iar aceste imagini, numite ”contradictorii”, sunt o mare problemă: nu numai că ar putea fi exploatate de hackeri și să cauzeze riscuri de securitate, dar sugerează și că oamenii și mașinăriile văd de fapt imaginile foarte diferit.
În unele cazuri, tot ce îi trebuie unui calculator pentru a confunda un măr cu o mașină, este reconfigurarea unui pixel sau doi. În alte cazuri, mașinăriile văd tatu și covrigii într-o imagine ce arată ca puricii de pe televizor fără vreun sens.
”Aceste mașinării par să identifice greșit obiecte într-un mod în care oamenii nu ar face-o niciodată. Dar surprinzător, nimeni nu a testat asta cu adevărat. De unde știm că oamenii nu pot vedea ce au văzut calculatoarele?”, a spus Firestone.
Pentru a testa acest lucru, Firestone și autorul principal Zhenlong Zhou de la Johns Jopkins, au rugat oamenii în principiu ”să gândească ca niște mașinării”. Mașinăriile au doar un vocabular relativ mic pentru a numi imagini. Deci, Firestone și Zhou le-au arătat oamenilor duzini de imagini înșelătoare ce deja păcăliseră calculatoare și le-au oferit aceleași opțiuni de catalogare pe care le-au avut mașinăriile. În mod particular, ei i-au rugat să spună care dintre cele două opțiuni a fost aleasă de computer – una fiind concluzia reală a calculatorului și cealaltă fiind un răspuns aleatoriu (pata de cerneală a fost văzută ca un covrig sau ca o morișcă). Rezultatul a fost că oamenii au fost de acord semnificativ cu concluziile calculatoarelor.
Persoanele au ales același răspuns ca mașinăriile în proporție de 75%. Și mai remarcabil, 98% din oameni au avut tendința de a răspunde cum au făcut-o și calculatoarele.
Ulterior, cercetătoriilor le-au dat oamenilor să aleagă dintre răspunsul favorit al calculatorului și următoarea cea mai bună variană. Aceștia au validat din nou alegerile calculatorului, 91% din cei testați fiind de acord cu prima alegere a mașinăriei.
Chiar și atunci când cercetătorii i-au pus pe oameni să aleagă din 48 de variante ce obiect este și chiar și atunci când imaginile au constituit interferența statică a televizorului (puricii), o proporție copleșitoare de participanți a ales ceea ce au ales și mașinăriile, peste ratele de șanse întâmplătoare. Un total de 1.800 de participanți au fost testați prin diverse experimente.
”Am observat că dacă pui o persoană în aceleași circumstanțe cu un calculator, dintr-o dată oamenii încep să fie de acord cu mașinăriile. Aceasta este încă o problemă pentru inteligența artificială, dar nu este ca și cum calculatorul spune ceva complet diferit de ceea ce ar spune un om”, a spus Firestone.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.