Există tot mai multe dovezi că boala Parkinson (PD) afectează femeile și bărbații în mod diferit. În studiul publicat în “Journal of Parkinon’s Disease”, oamenii de știință au prezentat ultimele descoperiri referitoare la diferențele legate de sex și au subliniat importanța estrogenilor, ce au un rol crucial în diferențele legate de sex în Parkinson.
PD este o afecțiune ce progresează lent și afectează mișcarea, controlul mușchilor și echilibrul. Este a doua cea mai comună afecțiune neurodegenerativă legată de vârstă și afectează în jur de 3% din populația cu vârsta de peste 65 de ani și până la 5% din invizivii de peste 85 de ani. Riscul de a dezvolta Parkinson este dublu la bărbați în comparație cu femeile, dar femeile experimentează o progresie mai rapidă a bolii și au o rată de supraviețuire mai scăzută.
“Devine din ce în ce mai evident că Parkinson-ul este diferit între bărbați și femei. Descoperirile recente au sugerat că sexul are de asemenea un impact asupra factorilor de risc și eventual asupra mecanismelor moleculare implicate în patogeneza bolii”, a spus autorul principal dr. Fabio Blandini, director științific la IRCCS Mondino Foundation de la Institutul Național de Neurologie, Pavia, Italia, citat de sciencedaily.com.
Această recenzie examinează meticulos cele mai recente cunoștințe despre diferențele dintre bărbații și femeile cu Parkinson, inclusiv simptome motorii și non-motorii, calitatea vieții, factorii de risc genetici și de mediu, terapia farmacologică a simptomelor motorii și non-motorii, proceduri chirurgicale, legătura dintre Parkinson și steroizii și impactul sexului asupra patofiziologiei.
Cercetările recente au arătat că femeile și bărbații au simptome distinctive motorii și non-motorii odată cu progresia bolii. Simptomele motorii apar mai târziu în cazul femeilor: tremurul este un prim simptom comun asociat cu căderi recurente și dureri mai severe cu caracteristici specifice cum ar fi rigiditate redusă, o predispoziție mai ridicată de a dezvolta instabilitate posturală și un risc ridicat de complicații motorii legate de levodopa.
În același timp, bărbații cu Parkinson prezintă mai multe probleme posturale serioase și au abilități cognitive generale mai proaste: blocajul în timpul mersului – cea mai semnificativă complicație motorie a bolii – se dezvoltă mai târziu la bărbați; oricum, bărbații au un risc mai ridicat de a dezvolta camptocornie (flexarea anormală severă a trunchiului în față). Un studiu clinic în curs de desfășurare evaluează prevalența bolii Parkinson și impactul sexului biologic asupra altor anormalități posturale, cum ar fi sindromul Pisa (o îndoire laterală reversibilă a trunchiului cu tendința de lăsare pe o parte), antecolita (flexarea în față în exces), scolioza și deformări legate de mâini sau degete.
Simptomele non-motorii au fost subiectul unui studiu asupra 950 de pacienți cu Parkinson, ce a concluzionat că simptomele ca oboseala, depresia, constipația, pierderea gustului sau mirosului, schimbarea greutății și transpirația în exces sunt mai comune și mai severe la femei.
Alte studii au demonstrat că bărbații cu bala Parkinson au abilități cognitive generale mai proaste și că sexul masculin este factorul predictiv primar pentru deteriorări cognitive ușoare și progresia mai rapidă în stadiul sever al bolii. Un diagnostic de Parkinson asociat cu demență are un impact mai mare asupra speranței de viață la femei decât la bărbați; în plus, femeile prezintă simptome distinctive, cât și diferențe în răspunsul la terapii farmacologice și la stimularea cerebrală și în propria evaluare a calității vieții în comparație cu bărbații.
Conform autorilor, caracteristicile clinice distinctive, cât și contribuția diferitor factori de risc susțin că dezvoltarea bolii Parkinson ar putea implica mecanisme patogenetice diferite (sau aceleași mecanisme dar în moduri diferite) la bărbați și femei.
“Hormonii legați de sex acționează prin întregul creier al bărbaților și femeilor, iar diferențele legate de sex sunt acum subliniate în regiuni și funcții cerebrale neluate în considerare anterior, ceea ce ajută la o înțelegere mai bună a comportamentelor și funcțiilor legate de sex”, a adăugat autoarea principală dr. Silvia Cerri, directoare a laboratorului de neurobiologie celulară și moleculară la IRCCS.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.