Pe lângă toate neajunsurile sale binecunoscute sărăcia cronică poate modifica genomul uman, arată concluziile unui noi cercetări realizate în SUA.
Cercetările anterioare au arătat că statutul socio-economic (SES) este un determinant puternic atât al sănătății cât și al boliilor umane, iar inegalitatea socială este un factor de stres omniprezent pentru populația umană la nivel global.
Nivelul scăzut de educație și de venitul prezic un risc crescut de boli cardiovasculare, diabet, multiple tipuri de cancer și boli infecțioase. Mai mult decât atât, un SES mai scăzut este asociat cu procese fiziologice care contribuie la dezvoltarea bolii, inclusiv inflamația cronică, rezistența la insulină și dereglările de cortizon.
În acest nou studiu, cercetătorii au găsit dovezi conform cărora sărăcia poate deveni încorporată în largii serii ale genomului. Ei au descoperit că un statut socio-economic scăzut este asociat cu niveluri de metilare ale ADN-ului (ADNm) – o marcă epigenetică esențială ce are potențialul de a da formă expresiei genice – la mai mult de 2.500 de cadre, printre mai mult de 1.500 de gene.
Cu alte cuvinte, sărăcia își lasă urma asupra aproximativ 10% din genele genomului.
Autorul principal al studiului, Thomas McDade, a spus că acest lucru este semnificativ din două motive.
”În primul rând, am știut de mult timp că SES este un determinant puternic al sănătății, dar mecanismele de bază prin care corpul nostru își aduce aminte experiențele legate de sărăcine nu sunt cunoscute. Descoperirile noastre sugerează că metilarea ADN ar putea juca un rol important, iar scopul larg al asocierilor dintre SES și ADNm este consistent în gama largă de sisteme biologie și rezultate ale sănătății, de care știm că sunt conturate de SES”, a spus McDade, profesor de antropologie la Colegiul de Arte și Științe Weinberg de la Northwestern University și director al Laboratorului de Cercetare a Biologiei Umane, citat de sciencedialy.com.
McDade a explicat că, experiențele acumulate de-a lungul cursului dezvoltării devin încastrate în genom, pentru a îi contura literalmente structura și funcția. El a spus că a fost surprins să găsească atâtea asocieri între statutul socio-economic și metilarea ADN, de-a lungul unui număr atât de mare de gene.
”Acest model arată un posibil mecanism prin care sărăcia ar putea avea un impact de lungă durată asupra unei game largi de sisteme și procese fiziologice. Acestea sunt zonele pe care ne vom axa pentru a determina dacă metilarea ADN este într-adevăr un mecanism important prin care statutul socio-economic poate avea o amprentă moleculară de lungă durată asupra corpului, cu implicații în sănătate mai târziu în viață”, a adăugat McDade.
Vor fi necesare studii ulterioare pentru a determina consecințele asupra sănătății ale metilării diferențiale la cadrele identificate de cercetători, dar multe din gene sunt asociate cu procese legate de răspunsurile imune la infecții, dezvoltarea scheletului și dezvoltarea sistemului nervos.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.