Crabii potcoavă, subiect al unei controverse de miliarde de dolari privind testarea pacienților

Crabii potcoavă, subiect al unei controverse de miliarde de dolari privind testarea pacienților
august 05 08:04 2019 7 minut(e)

Persoanele care au avut parte de un vaccin, de o procedură de înlocuire de șold sau de chimioterapie fără a suferi un șoc toxic au beneficiat, foarte probabil, de pe urma unei vaste cantități de sânge al crabilor potcoavă.

În fiecare an, pescarii prind sute de mii de exemplare pe Coasta de Est din SUA și în Asia, înainte ca sângele lor albastru să fie extras pentru a fi utilizat în teste medicale de siguranță.

Compania Lonza din Suedia și Laboratoarele Charles River cu sediul în SUA sunt cei mai mari furnizori de teste de determinare a endotoxinelor bazate pe sângele crabilor, ce detectează contaminarea bacteriană în medicamentele intravenoase și implanturile medicale.

Cele două companii se află, însă, acum în contradicție asupra acestei metode de testare, Lonza îndemnând la adoptarea unei alternative sintetice numite Factorul C recombinant (rFB), sub presiunea ecologiștilor și a îngrijorărilor legate de fiabilitatea aprovizionării.

Între timp, Charles River, care încă studiază rFC, consideră că schimbarea prea rapidă ar putea compromite siguranța pacienților.

Este o miză mare atât pentru companii, cât și pentru crabii potcoavă, o specie veche de 450 de milioane de ani ce este mai apropiată de scorpioni decât de crustacee.

Numărul anual de teste de endotoxine este de 70 de milioane și este în creștere. Dacă rFC are parte de un avânt, ar putea reordona câștigătorii din piața globală pentru această testare, care este în creștere cu aproximativ 13% pe an adică cu 700 milioane de dolari pe an până în 2021 și un miliard de dolari până în 2024, conform cercetărilor de piață.

Pentru Lonza, ale căror estimări de creștere a testării interne sunt mai modeste, riscul este că metoda sintetică nu ar funcționa, afectând astfel eforturile de a amortiza o investiție de 460 de milioane de dolari făcută în 2006 atunci când au cumpărat tehnologia odată cu alte afaceri.

Prin contrast, Charles River riscă să devină codaș dacă tehnica este acceptată pe scară largă.

Principala organizație de standarde farmaceutice din SUA, U.S. Pharmacopoeia (USP), ce publică un compendiu de informații asupra medicamentelor, a declarat pentru Reuters că urmează să recunoască testele sintetice comparabile cu cele bazate pe sângele crabilor.

“Există un consens pentru a merge înainte și USP este angajată complet”, a spus directorul USP, Fouad Atouf.

Acest lucru coincide cu îndemnul echivalentului USP din Europa, din Strasbourg, de a recunoaște rFC. De asemenea, Japonia analizează adoptarea acestei măsuri.

De asemenea, Biomerieux din Franța și compania privată Haemochrom Diagnostica din Germania, ce au versiuni ale rFC, sunt dornice să vadă cum acționează U.S. Pharmacopoeia.

Lonza a declarat că produsul său rFC, PyroGene, înseamnă acum mai puțin de 5 procente din vânzările sale de teste de endotxine, dar acest procent se va schimba odată cu decizia U.S. Pharmacopoeia.

“Sperăm să avem o creștere de până 10% până în 2021”, au spus reprezentanții Lonza.

De curând compania suedeză a câștigat un client important pentru PyroGene: medicamentul împotriva migrenelor Emgality dezvoltat de Eli Lilly a devenit anul trecut primul medicament testat rFC ce a primit aprobare.

De asemenea și companiile Roche și Bayer au declarat că iau în considerare rFC.

De cealaltă parte reprezentanții companiei Charles River insistă că este necesară o analiză suplimentară înainte ca tehnologia rFC să câștige o poziție egală.

“Companiile ce susțin rFC trebuie să dovedească că acesta poate detecta endotoxinele în lumea reală, nu numai la rădăcinile artificiale folosite până acum în studiul agentului sintetic. O mișcare a industriei farmaceutice către metodele rFC din prezent este prematură”, a spus John Dubczak, manager la Charles River.

La rândul său compania Lonza prezintă analizele efectuate de mai mulți producători de medicamente ce demonstrează că rFC este comparabil cu testele pe sângele crabilor în ceea ce privește contaminarea medicamentelor.

Cu toate acestea pentru siguranța afacerii Lonza nu are planuri de a renunța la metoda cu crabi, având în vedere că multe produse medicale existente vor continua să fie testate cu metode tradiționale.

Dar compania suedeză se bazează pe creșterea rFC ca o parte importantă a afacerii care este așteptat să crescă la mai mult de 7 miliarde de franci elvețieni anual până în 2022, față de 5,5 miliarde de franci, cât este în prezent.

Sângele bogat în cupru al crabilor potcoavă i-a ajutat să supraviețuiască dinaintea dinozaurilor în apele coastale prin gruparea în jurul endotoxinelor, moleculele posibil periculoase găsite în pereții celulari ai bacteriilor ca E. coli.

Oamenii de știință au valorificat abilitatea naturii, folosind sângele crabilor pentru a face testele de endotoxine amebocit lizat (LAL), care, din 1970, au început să înlocuiască testele asupra iepurilor ce erau injectați cu medicamentele și apoi monitorizați pentru febră.

În Asia, unde crabii potcoavă sunt de asemenea mâncați de oameni, specia cu trei coloane vertebrale este listată de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii printre speciile cu un risc ridicat de extincție. De asemenea, alte două specii sunt puse în pericol.

Glenn Gauvry, director la Ecological Research and Development Group, un ONG ce se axează pe conservarea crabilor potcoavă, a spus că cei destinați pentru consum în Asia au avut ca primă destinație companiile biomedicale, pentru sângele lor.

Gauvry susține că industria biomedicală perpetuează consumul de crabi în Asia și contribuie la declinul acestora.

Lonza nu recoltează sângele crabilor din Asia.

Charles River, îl recoltează, dar a declarat că a urmat regulile locale.

“Sângele crabilor potcoavă este colectat doar până la un punct la care crabul se oprește natural din sângerare”, a spus Dubczak, adăugând că furnizorii lor din Asia și guvernul local erau responsabili pentru asigurarea eliberării crabilor în “ape cu salinitate adecvată”.

Studiile arată o imagine controversată a efectelor recoltării de sânge asupra crabilor potcoavă din Coasta de Est americană unde sute de mii sunt de asemenea uciși anual pentru momeală sau prinși accidental de pescari ce caută alte specii marine.

Celor prinși de Lonza, Charles River și Associates of Cape Code ce aparține Seikagaku Corpu din Japonia, li se scoate în jur de o treime din sânge și apoi sunt eliberați vii în mare.

Un raport al Comisiei Atlantic States Marine Fisheries indică nivelurile de recoltare din prezent ca fiind “sustenabile”.

În plus, un studiu realizat în Delaware Bay din New Jersey, a arătat că ratele de supraviețuire ale crabilor carora le-a fost extras sânge s-ar putea să le depășească pe cele ale crabilor ce nu au trecut prin această procedură.

Pe de altă parte studii anterioare au arătat că între 4 și 30% din crabii cărora li s-a extras sânge ar putea muri prematur, punând presiune asupra industriei biomedicale, din îngrijorare pentru populațiile de păsări ce se bazează pe ouăle de crabi.

Mai multe ONG-uri s-au arătat interesate de subiect când fugaciul mare, o specie de păsări ce mănâncă ouă de crabi în Delaware Bay, a fost listată ca o specie aflată sub amenințate în Endangered Species Act din SUA, în 2014.

“Acela a fost punctul critic. Nimeni nu ar trebui să se atingă de crabii potcoavă pentru ca populația de fugaci mare să se refacă” a declarat Jay Bolden, un biolog de la Eli Lilly a cărui pasiune pentru păsări a făcut ca comania la care lucrează să devină cel mai important producător de medicemente care a făcut pasul spre testarea rFC

Lilly a trecut trei din cele opt fabrici de medicamente ale sale la testarea rFC ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din scopul său de a ajunge la 90% testare rFC până în 2020.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Niciun comentariu!

Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.

Adaugă un comentariu

Datele tale sunt în siguranță! Adresa de e-mail nu va fi publicată. Datele introduse nu vor fi distribuite către terți.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.