Folosirea datelor genetice personale pentru producerea de medicamente inovatoare ridică probleme etice industriei farmaceutice

Folosirea datelor genetice personale pentru producerea de medicamente inovatoare ridică probleme etice industriei farmaceutice
iulie 30 15:14 2019 6 minut(e)

Compania 23andMe a fost cunoscută mult timp pentru testele genetice realizate din mostre de salivă pentru a le spune clineților cât de apropiați sunt de omul de Neanderthal sau dacă sunt predispuși să dezvolte diabet sau Alzheimer. Acum, firma are o nouă ambiție: dezvoltarea de medicamente pe baza volumului uriaș de date genetice pe care îl deține. Unii experți cred că o astfel de abordare ridică probleme de etică.

În anul precedent, 23andMe a împărțit pachetul său de date genetice cu gigantul GlaxoSmithKline, după ce acesta a cumpărat acțiuni în valoare de 300 de milioane de dolari vara trecută. Această colaborare a produs până acum șase potențiale medicamente, iar companiile se așteaptă să înceapă studiile asupra oamenilor cu cel puțin unul dintre acestea anul viitor.

Unii experți avertizează, însă, că există probleme de etică privind utilizarea datelor genetice ale oamenilor pentru a crea medicamente profitabile.

Pentru 23andMe, folosirea datelor genetice pentru cercetarea medicamentelor “a fost mereu o parte a viziunii companiei”, conform lui Emily Drabant Conley, directoare de dezvoltare a afacerilor, citată de wsj.com.

De la fondarea sa din 2006, compania a strâns o colecție uriașă de date de la milioane de persoane, prin mostre de salivă – pentru care au perceput de la doritori o taxă de până la 199 de dolari pentru fiecare mostră – în schimbul unor analize legate de genele lor. Compania a declarat că a vândut în jur de 10 milioane de kituri de teste și a analizat ADN-ul de la mai mult de opt milioane de persoane, ceea ce a făcut-o cea mai mare deținătoare de informații genetice din lume.

Această informație este valoroasă în special pentru producătorii de medicamente pentru că majoritatea clienților 23andMe aleg de asemenea să răspundă la chestionare legate de sănătatea lor. Analizarea geneticii a milioane de persoane împreună cu sănătatea lor totală furnizează indicii legate de relația dintre genetică și boli particulare, ceea ce deschide multe uși pentru descoperirea medicamentelor.

Pentru Glaxo, înțelegerea cu 23andMe face parte dintr-un efort mai amplu de a utiliza date genomice pentru a descoperi noi medicamente. De asemenea, compania este implicată în proiecte de cercetare cu colecții genomice fondate de guvern din Regatul Unit și Finlanda. Aceștia speră că genomica ar putea ajuta la rezolvarea unei probleme ce pune piedici industriei farmaceutice: o rată ridicată de eșec de a crea medicamente ce funcționează.

“Industria se află într-o poziție foarte ineficientă acum. Cheltuim zeci de miliarde, dar numărul de medicamente eficiente create nu este ridicat”, a spus John Lepore, ce conduce o cercetare în stadiu timpuriu la Glaxo. Compania britanică estimează că medicamentele bazate pe informațiile genetice sunt de două ori mai predispuse să aibă succes în studiile clinice, față de cele care bazate pe o altă tehnologie.

De asemenea, Amgen a cumpărat deCODE Genetics, ce a început ca o inițiativă de a obține date genetice de la populația din Islanda, pentru a o ajuta să urmărească potențiale ținte pentru medicamente.

La rândul lor și cei de la Regeneron Pharmaceuticals lucrează cu multe spitale și grupuri de cercetare pentru a căuta indicii despre cauzele genetice ale bolilor.

23andMe a vrut de mult timp să folosească date genetice pentru dezvoltarea medicamentelor. Inițial, a împărțit datele cu producători de medicamente, inclusiv Pfizer și Genentech, dar nu a fost implicată în descoperirea de noi medicamente. Ulterior, și-a format propria unitate de cercetare, dar nu a avut dimensiunea suficientă pentru a forma o bază pentru noi medicamente. Acum, parteneriatul cu Glaxo accelerează acele eforturi.

Glaxo se așteaptă ca procesul costisitor și dificil de a găsi pacienți dispuși să se alăture studiilor clinice să fie accelerat prin colaborare. În mod normal, producătorii de medicamente se bazează pe reclame și doctori pentru informarea în legătură cu studiile, iar nu toți pacienții interesați sunt eligibili.

Una din țintele companiilor Glaxo și 23andMe este o mutație rară într-o genă numită LRRK2 ce crește riscul de dezvoltare a bolii Parkinson. În jur de una din o mie de persoane este purtătoare, ceea ce le-ar face foarte dificil de găsit prin tactici tradiționale de recrutare. 23andMe are contactele de la 7.500 de purtători pe care i-ar putea invita să participe.

Dr. Leporte estimează că acest lucru ar salva luni, dacă nu ani, din procesul de recrutare.

23andMe își întreabă clienții dacă sunt de acord ca informațiile lor genetice să fie folosite în scopuri de cercetare, iar 80% din ei răspund afirmativ, conform companiei.

Totuși, unii critici spun că nu este etic ca 23andMe să profite de bază de date construită din datele genetice ale pacienților ce plătesc.

“Se obține această valoroasă comoară, iar oamenii nu vor mai plăti de două ori. Toate persoanele ce și-au trimis ADN-ul vor plăti același preț pentru medicamentele dezvoltate ca oricine altcineva”, a spus Arthur Caplan, profesor de bioetică la Școala de Medicină NYU.

Un purtător de cuvânt de la 23andMe a spus că acești oameni iau o decizie informată de a permite ca informațiile lor genetice să fie folosite în cercetări. De asemenea, compania a declarat că împarte doar anumite date cu Glaxo, dar parteneriatul ridică o problemă de confidențialitate: cum că acești oameni nu ar realiza că datele lor ar fi folosite de industria farmaceutică.

“Clienții chiar trebuie să se gândească în ce intră. Unde se duc acele date și cine le primește?”, a spus Richard Forno, director asistent la Center of Cybersecurity de la Universitatea din Maryland, Baltimore County.

Un purtător de cuvânt al companiei a spus că li se trimit scrisori clienților pentru a îi informa despre colaborările pentru profit și pentru a le aduce la cunoștință că au opțiunea de a-și retrage consimțământul pentru cercetare.

Pentru unii, beneficiile cântăresc mai mult decât părțile negative. Reni Winter-Evans, 64 de ani, a trimis o mostră de salivă către 23andMe anul trecut, după ce i s-a spus că lipsa ei a simțului mirosului ar putea fi un semn timpuriu pentru Parkinson. Rezultatele au arătat că avea mutația LRRK2. Subsecvent a fost diagnosticată cu Parkinson premotoriu, ceea ce înseamnă că boala poate fi detectată în creierul ei dar încă nu i-a afectat serios mișcările.

Winter-Evans a spus că este dispusă să participe într-un studiu clinic asupra LRKK2. “Importanța găsirii unui leac cântărește mult mai mult decât iluzia mea de confidențialitate”, a precizat aceasta.

scrie un comentariu

0 Comentarii

Niciun comentariu!

Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.

Adaugă un comentariu

Datele tale sunt în siguranță! Adresa de e-mail nu va fi publicată. Datele introduse nu vor fi distribuite către terți.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.