Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) şi Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) acuză Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor că ignoră dispariţia a mii de medicamente ieftine din România şi soarta a milioane de pacienţi, prin neintroducerea calculului diferenţiat al taxei clawback.
"Lipsa unei soluţii imediate referitoare la introducerea calculului diferenţiat al taxei înseamnă nu numai că autorităţile nu sunt interesate de soarta a milioane de pacienţi, dar şi că asistă fără reacţie la ceea ce credem că este un plan elaborat de distrugere a industriei româneşti de medicamente", a afirmat director executiv al PRIMER, Dragoş Damian, citat într-un comunicat transmis miercuri.
APMGR şi PRIMER estimează că, în lipsa unei decizii referitoare la introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, alte mii de medicamente vor dispărea în 2019, linii de producţie ale fabricilor româneşti vor fi închise.
"Consecinţele vor fi majore, iar responsabilitatea este a Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului de Finanţe care ignoră o soluţie viabilă, cu costuri zero pentru bugetul de stat, dar cu efecte benefice pentru pacienţi şi pentru industria producătoare de medicamente generice", a declarat preşedintele APMGR, Adrian Grecu, citat într-un comunicat transmis miercuri.
Potrivit celor două organizaţii, dispariţia unor medicamente esenţiale de pe piaţa românească va genera o reală problemă de siguranţă naţională, în cazul în care România ar fi afectată de o calamitate.
Organizaţiile arată că soluţia de calcul diferenţiat al taxei clawback, propusă de către reprezentanţii producătorilor, a fost validată prin studiile de impact realizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Soluţia propusă ar duce la scăderea taxei clawback pentru medicamentele ieftine la 18,6% în ultimul trimesgtru al acestui an, faţă de nivelul de 27,5% estimat de CNAS dacă modul actual de calcul rămâne neschimbat, potrivit ARPIM şi PRIMER.
Organizaţiile producătorilor arată că, pentru medicamentele scumpe, impactul noului mod de calcul ar fi de 1%, în timp ce efectul asupra bugetului de stat ar fi neglijabil, de doar 7.000 lei pe lună.
"Nu cerem ca medicamentele generice să fie favorizate, cerem să se aplice un calcul echitabil, în primul rând în interesul pacienţilor, care să găsească oricând medicamentele de care au nevoie. În acest moment, medicamentele cu preţ redus sunt penalizate în România", a menţionat Grecu.
Potrivit PRIMER, dacă taxa clawback ajunge la 29%, medicamente precum Metropolol (folosit de 940.000 pacienţi în fiecare lună în România), Indapamida (867.000 pacienţi) sau Enalapril (490.000 pacienţi) vor ajunge să fie produse în pierdere, deoarece taxa clawback ar reprezenta între 10% şi 60% din preţul de vânzare.
APMGR şi PRIMER consideră că cele mai multe cheltuieli ale statului român merg către medicamente inovative, dar care se adresează câtorva mii de pacienţi.
Comunicatul celor două organizaţii vine la doar o zi după ce preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, a declarat că bugetul de referinţă pentru calculul taxei clawback va fi adus la nivelul anului 2018 şi apoi actualizat anual, ceea ce îl va face predictibil.
Totuşi, o decizie privind forma finală a taxei va fi luată doar după ce toate părţile implicate ajung la un acord.
“Discuţiile continuă şi vor continua până la momentul la care vom găsi împreună acel mecanism sustenabil, predictibil, care să fie agreat de absolut toţi factorii care sunt în jurul mesei de discuţie şi care să poată să constituie noul mecanism de calcul al contribuţiei clawback”, a precizat Vulcănescu.
La finalul lunii septembrie, Răzvan Vulcănescu declara că CNAS lucrează “într-un ritm accelerat” la mai multe variante ale taxei clawback, ce urmează să fie prezentate guvernului.
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) a avertizat de mai multe ori în ultima perioadă că în următoarea perioadă ar putea să dispară de pe piaţă 2.300 de medicamente din cauză că taxa clawback este aplicată uniform medicamentelor ieftine şi celor scumpe, şi a solicitat CNAS şi Ministerului Sănătăţii schimbarea modului de calcul.
Industria farmaceutică din România, care include în principal producători de medicamente generice, şi-a majorat producţia cu 12,4% în primele opt luni din acest an, în condiţiile în care are circa 11.000 de angajaţi, arată datele oficiale consultate de 360medical.ro.
