[VIDEO]: Prof. dr. Cătălin Codreanu, despre medicamente biosimilare vs. biologice de referință: Eficacitate, siguranță și calitate comparabile (Partea I)

[VIDEO]: Prof. dr. Cătălin Codreanu, despre medicamente biosimilare vs. biologice de referință: Eficacitate, siguranță și calitate comparabile (Partea I)
decembrie 22 09:00 2020 Timp citire articol: 5 minut(e)

Medicamentele biologice, fabricate cu ajutorul unor biotehnologii ultramoderne, au transformat perspectivele de viitor ale unor pacienți care suferă de numeroase afecțiuni cronice, care pot produce dizabilităţi. În opinia prof.univ. dr. Cătălin Codreanu, de la UMF ,,Carol Davila” București interesul atât al medicilor, al cercetătorilor cât și al pacienților -față de această categorie a terapiei biologice este justificat de faptul că acest tip de tratament a schimbat fundamental felul în care evoluează formele grave de reumatisme inflamatorii.

În prezent, un număr tot mai mare de medicamente biologice sunt biosimilare. Despre medicamentele biologice originale și despre biosimilare, despre diferentele dintre ele, despre felul in care se produc, dar și cum se face aprobarea lor, despre eficacitatea și siguranța acestora va invităm să aflați de la renumitul prof.univ. dr. Cătălin Codreanu.

Pentru a puncta diferențele dintre un medicament de sinteză chimică și un medicament biologic, medicul a plecat de la înțelesul cuvântului „medicament” care provine din greaca veche, unde există un cuvânt care se pronunța pharmacon, și care are un sens dublu.

,,Pe de o parte pharmacom înseamnă leac, medicament, adică ceva care este folosit pentru a trata boli sau simptome, concomitent însă pharmacon înseamnă și otravă”, a subliniat prof.univ. dr. Cătălin Codreanu, specificând însă că ,,atunci când vorbim despre medicamente vorbim despre efectele lor pozitive, care justifică utilizarea lor, concomitent suntem preocupați de potențialele efecte negative, de toxicitate.”

 

Specialistul a trecut puțin și prin istorie pentru a prezenta medicamentele, așa cum erau obținute în mod tradițional prin extracție, de obicei din plante, uneori din substanțe minerale. ,,Relativ târziu, respectiv undeva în secolul 19, chimia a ajuns să se dezvolte suficient de mult astfel încât să permită sinteza chimică a unor preparate care să fie folosite în tratamentul diverselor boli. Inițial această sinteză chimică se făcea în mici laboratoare care erau atașate unor farmacii”, a explicat prof. Codreanu, care a făcut referire la aspirină pentru a da un exemplu ilustrativ pentru modul în care sunt produse în zilele noastre și utilizate medicamentele.

,,Aspirina – sau acidul acetilsalicilic chimic – este de fapt cunoscută de foarte multă vreme pentru că încă din Antichitate salicilații, care se obțineau la vremea aceea din plante, de exemplu scoarța de salcie este bogată în salicilați iar extractul acesteia este folosit de foarte multă vreme pentru tratamentul febrei sau al diverselor dureri. Ei bine, sinteza chimică a acidului acetilsalicilic a putut fi realizată relativ târziu, abia la 1853, și a mai durat încă vreo 40 de ani până când aceasta a putut să fie făcută pe scară industrială, astfel încât la 1897 a fost pus la punct un procedeu industrial de producere al aspirinei care a și fost patentată și vândută pentru prima dată sub această denumire la 1899. Aspirina este folosită și astăzi sub această denumire, și este indicată în foarte variate afecțiuni, de la cele reumatice până la cele cardiovasculare”, a povestit medicul.

Descoperirea terapiilor biologice s-a făcut către sfârșitul secolului 20, trei cercetători au primit premiul Nobel pentru studiile pe care le-au realizat în 1984.

,,Aceste studii sunt cele care au permis realizarea anticorpilor monoclonali care sunt principalii reprezentanți, alături de proteinele de fuziune, ale terapiilor biologice, cel puțin cele care sunt folosite în reumatologie. După această descoperire a principiului de realizare al anticorpilor monoclonali, au putut să fie realizate studii clinice care au permis utilizarea unui medicament care este un monoclonal îndreptat împotriva a ceea ce numim factor de necroză tumorală, o citokină, adică un mesager intercelular care este implicat într-un număr important de boli atât reumatice cât și de alte categorii, boli în general cu caracter inflamator, aceste studii au permis introducerea în practica clinică, prima dată în 1998, a unei molecule numită infliximab”, a spus  profesorul.

În anul 1998 a fost introdusă în practica clinică, prima dată molecula numită infliximab. Aceasta este unul dintre produsele biologice cele mai utilizate, dar și un produs biologic pentru care există un număr important de biosimilare. Vorbind despre terapiile biologice, profesorul Codreanu precizat că pentru producerea acestora este nevoie de condiții mult mai sofisticate.

,,Această categorie a terapiei biologice a schimbat fundamental felul în care evoluează formele grave de reumatisme inflamatorii”, e de părere renumitul reumatolog.

În ceea ce privește diferențele dintre medicamentele biologice de referință și biologicele similare, prof.univ. dr. Cătălin Codreanu specifică faptul că celulele vii nu pot să fie niciodată reproduse identic. Aceste produse biologice sunt extrem de complexe

,,Este posibil să creezi o moleculă biologică care să semene foarte mult cu produsul biologic original, după expirarea protecției acestuia prin patent, doar că nu vei reuși niciodată să obții un produs care să fie complet identic”, a declarat dr. Cătălin Codreanu.

Aceeași tehnologie se folosește atât pentru obținerea produselor biologice originale, cât și pentru a celor biosimilare.

,,Pe cale de consecință un biosimilar va fi un produs biologic care are o eficacitate, o siguranță și o calitate, care sunt toate comparabile sau putem spune similare cu ale produsului biologic original, de referință, pentru acel biosimilar”, este opinia cadrului didactic de la UMF ,,Carol Davila”.

Despre aprobarea produselor biologicelor și similarelor, despre eficacitatea și siguranța acestora, despre interschimbabilitate, dar și despre avantajele prescrierii biosimilarelor, veți putea afla mai multe urmărind partea a doua a interviului cu prof.univ.dr. Cătălin Codreanu.

 

 

scrie un comentariu

1 Comentariu

Adaugă un comentariu