Traseul bacteriilor gingivale legate de dezvoltarea Alzheimer și a altor boli, identificat de cercetători polonezi
Cercetătorii polonezi au raportat noi descoperiri cu privire la modul în care bacteriile implicate în bolile gingivale pot călători prin corp, purtând prin organism toxine legate de boala Alzheimer, artrita reumatoidă și pneumonia de aspirație. Și testează un nou medicament care să blocheze dezvoltarea și răspândirea acestora.
Ei au detectat semne ale bacteriilor în mostre cerebrale ale persoanelor cu Alzheimer și au folosit șoareci pentru a arăta că bacteriile își pot găsi drumul de la gură la creier.
Bacteria, Porphyromonas gingivalis, este principala cauză a paradontozei, cea mai serioasă formă a afecțiunii gingivale. Aceste noi descoperiri subliniază importanța unei bune igiene orale, în timp ce oamenii de știință caută metode pentru a controla mai bine această infecție bacteriană comună.
”Igiena orală este foarte importantă pe parcursul vieții, nu numai pentru a avea un zâmbet frumos, dar și pentru a scădea riscul multor boli serioase. Persoanele cu factori de risc genetici care îi fac susceptibili pentru artrita reumatoidă sau boala Alzheimer ar trebui să fie extrem de preocupate de prevenirea bolilor gingivale”, a spus dr. Jan Potempa, profesor la Școala de Stomatologie a Universității din Louisville și șeful departamentului de microbiologie la Universitatea Jagelonă din Cracovia, Polonia, citat de sciencedialy.com.
În timp ce unii cercetători anteriori au observat prezența P. Gingivalis în mostre cerebrale de la pacienții cu Alzheimer, echipa lui Potempa, în colaborare cu Cortexyme Inc., oferă cele mai solide dovezi de până astăzi conform cărora bacteria ar putea contribui la dezvoltarea bolii Alzheimer. Potempa va prezenta cercetarea la întâlnirea anuală a Asociației Americane de Anatomiști.
Cercetătorii au comparat mostre cerebrale de la persoane decedate cu și fără boala Alzheimer care au avut aproximativ aceeași vârstă de deces. Ei au observat că P. Gingivalis a fost mai comună în mostrele pacienților cu Alzheimer, evidențiată de amprenta ADN a bacteriei și de prezența toxinelor sale cheie, cunoscute ca gingipine.
În studiile realizate asupra șoarecilor de laborator, cercetătorii au arătat că P. Gingivalis se poate muta de la gură la creier și că această migrație poate fi blocată de chimicale ce interacționează cu gingipinele. Un medicament experimental ce blochează gingipinele, cunoscut ca COR388, se află în prezent în studii clinice de fază 1 pentru boala Alzheimer. Cortexyme Inc și echipa lui Potempa lucrează la alți compuși ce blochează enzimele importante pentru P. Gingivalis și alte bacterii ale gingiilor, cu speranța de a le întrerupe rolul în avansarea bolii Alzheimer și a altora.
Cercetătorii au găsit de asemenea dovezi ale rolului bacteriei în boala autoimună artrita reumatoidă, cât și în pneumonia de aspirație, o infecție a plămânilor cauzată de inhalarea mâncării sau a salivei.
”Toxinele principale ale P. Gingivalis, sunt ținte bune pentru posibile noi intervenții medicale pentru contracararea unei varietăți de boli. Frumusețea acestor abordări în comparație cu antibioticele este că asemenea intervenții sunt ațintite doar asupra patogenilor cheie, lăsând în pace bacteriile bune, care sunt necesare”, a explicat Potempa.
P. gingivalis începe în mod obișnuit să se infiltreze în gingii în timpul adolescenței. În jur de unul din cinci persoane cu vârsta sub 30 de ani au niveluri scăzute ale bacteriei în gingiile lor. În timp ce nu este dăunătoare pentru majoritatea oamenilor, dacă crește mult, bacteria provoacă sistemul imunitar al corpului să creeze inflamații, ducând la înroșire, umflare, sângerare și eroziunea țesutului gingival.
Agravând situația, P. Gingivalis cauzează chiar bacterii benigne în gură pentru a le schimba activitatea și să mărească mai mult răspunsul imun. Bacteria poate călători din gură în fluxul sanguin prin simpla acțiune de mestecare sau spălarea pe dinți.
Cea mai bună cale de a preveni creșterea necontrolată a P. Gingivalis este prin spălarea și curățarea regulată și vizitarea unui dentist cel puțin o dată pe an, conform lui Potempa. Fumătorii și persoanele în vârstă se află la un risc mai crescut al infecției. Se consideră că și factorii genetici joacă un rol, dar acesta nu este încă bine înțeles.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.