[VIDEO] ARPIM: Criza de medicamente se va adânci, dacă nu creşte bugetul

[VIDEO] ARPIM: Criza de medicamente se va adânci, dacă nu creşte bugetul

În ultimii 4 ani s-au retras de pe piaţă peste 2.500 de medicamente şi nu au fost doar generice. Aproape 20% din totalul medicamentelor originale au fost retrase din România şi probabil că fenomenul va continua. În acest context, taxa clawback înregistrează creşteri, ajungând în trimestrul al 4-lea al anului 2019 la 27,65% ( faţă de 26,49% în trimestrul anterior), iar bugetul alocat medicamentelor a scăzut. Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a precizat pentru 360medical.ro că pentru anul 2020 ar fi nevoie de aproximativ 74 de milioane de lei pentru bugetul alocat medicamentelor astfel încât taxa clawback să rămână pe loc.

,,Aşa cum a fost adoptat bugetul naţional, bugetul de referinţă pentru medicamente este cu 4,6% mai mic decât cel din trimestrul patru al anului trecut. Deci, dacă în trimestrul patru al anului 2019 taxa clawback s-a ridicat la 27,65%, în trimestrul întâi al acestui an îestimăm că taxa clawback va urca undeva spre 32%”, e de părere directorul executiv al ARPIM.

În opinia acestuia, faptul că cei 74 de milioane de lei nu au fost prinşi în bugetul pe acest an îi va afecta pe producătorii de medicamente. Dacă bugetul alocat medicamentelor nu va creşte, consecinţa imediată este clawback-ul, care va atinge un nivel care din punct de vedere economic este nesustenabil.

,,Criza de medicamente care există în acest moment pe piaţă se va adânci şi mai mult, va deveni tot mai profundă şi va fi mai greu de echilibrat”, atrage atenţia directorul executiv al ARPIM.

 Plafonarea pe nivele a taxei clawback

Taxa clawback a fost introdusă în România pentru industria farmaceutică cu titlul de taxă temporară în 2009. De atunci a tot crescut ajungând de la 12% la 27%. Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociaţia Local American Working Group (LAWG) şi Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) au propus autorităţilor din România plafonarea taxei clawback pe diferite niveluri astfel: ,,pentru anul 2020, când începusem negocierile cu autorităţile propusesem un nivel de 25% al taxei clawback pentru medicamentele inovatoare şi de 20% pentru medicamente generice, urmând ca această taxă să scadă gradual în perioada următoare, în aşa fel âncât să ajungă la un nivel rezonabil, la un orizont de 3 ani, să coboare la nivel de 15% pentru medicamentele inovatoare şi 10 % pentru medicamentele generice”, a precizat Dan Zaharescu.

Accesul românilor la noile medicamente, compensate după 3 ani şi jumătate

În prezent, accesul unui nou medicament pe piaţa din România, în sistem de compensare, este foarte greoi. Timpul mediu de aşteptare este aproximativ 43 de luni ceea ce reprezintă trei ani şi jumătate, o perioadă foarte lungă de timp în care pacienţii critici ar putea fi trataţă şi ar putea fi să li se prelungească viaţa dacă ar avea acces la noi terapii.

,,România este la un nivel cel puţin dublu faţă de ţările vecine Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia şi faţă de celelalte ţări din Uniunea Europeană unde perioada de aşteptare este de câteva săptămâni, 43 de luni este mult prea mult”, a mai subliniat Dan Zaharescu, în interviul video acordat pentru 360medical.ro.

viewscnt