Ministerul Sănătăţii ar trebui să implementeze metodologii de lucru pentru testarea sau auto-testarea HIV în comunităţile cu risc crescut de infecţie, consideră Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS).
Reprezentanţii asociaţiei au declarat marţi, la o dezbatere organizată la Ministerul Sănătăţii, că este nevoie de creşterea capacităţii sistemului de sănătate prin abordarea problematicii persoanelor cu comportament de risc faţă de infecţie cu HIV, în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
“În România este recunoscut în statistici că avem o epidemie concentrată în grupul cu risc la consumatorii de droguri şi la bărbaţii care fac sex cu bărbaţi. Motiv pentru care ar trebui să spunem că Ministerul Sănătăţii să crească capacitatea de a răspunde problematicii acestor persoane prin adoptarea de metodologii de lucru pentru testarea HIV în comunitate, pentru auto-testarea HIV şi pentru testarea HIV prin furnizorii din rândul comunităţii ", a spus coordonatorul de proiect al ARAS, Liana Velicu, citată de Agerpres.
Potrivit ARAS, pe lângă reducerea răspândirii infecţiei cu HIV prin depistare precoce ar trebui să existe şi profilaxie pre-expunere.
"Profilaxia pre-expunere este disponibilă în foarte multe ţări din Europa şi ar fi important să fie disponibilă şi România. Am dori de asemenea să adăugăm un obiectiv. De ce? Pentru că OMS recomandă de ani de zile testarea HIV ca metodă de creşterea a accesibilităţii", a arătat reprezentantul ARAS.
Reprezentanţii autorităţilor au dat asigurări că, dacă această profilaxie pre-expunere este inclusă în ghidurile aplicabile la nivelul OMS, se va lua în calcul şi această măsură de prevenire.
"Cel puţin până la sfârşitul anului vizăm reglementarea unui mecanism de colaborare cu ONG-urile şi reglementarea lui, astfel încât să putem operaţionaliza începând cu 1 ianuarie anul următor. Mai mult decât atât, va trebui să dimensionăm foarte bine costurile acestor măsuri şi includerea lor în bugetul anului următor, pentru că acum deja vorbim de măsuri care au impact şi bugetul este construit conform estimărilor realizate de până acum", a afirmat Mihaela Bardoş, director în Ministerului Sănătăţii.
Declaraţiile au fost făcute la o dezbatere publică organizată de Ministerul Sănătăţii despre noile programe de sănătate din România, care urmează să se aplice de la 1 iulie.
Dezbaterea a vizat un proiect de hotărâre de guvern elaborat recent de minister, care asigură cadrul legislativ pentru derularea programelor naţionale de sănătate după 1 iulie, în condiţiile în care până la 30 iulie se aplică programele naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018. Acestea au fost prelungite până la jumătatea acestui an în principal din cauza întârzierii bugetului pe 2019.
Proiectul propune schimbări majore precum crearea unui subprogram nou de depistare precoce a cancerului prin determinarea markerilor tumorali la pacienţii din grupele de risc, înfiinţarea unui program nou de chirurgie spinală şi reorganizarea programelor de boli endocrine şi de tratament al hemofiliei şi talasemiei.
