Acţiunile prioritare se adresează pacienţilor critici, finanţând din fondurile Ministerului Sănătăţii costurile specifice pentru tratamentul şi îngrijirea acestor pacienţi care nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate. Ca şi celelalte bugete pentru sănătate şi acestea au rămas fără finanţare, în lipsa unei rectificări bugetare. Totuşi, Ministerul Sănătăţii susţine că a găsit o soluţie, de a suplimenta bugetul acţiunilor prioritare cu 150 de milioane de lei pentru ultimul trimestru din 2023.
Prin acest program se finanţează, direct din bugetul Ministerului Sănătăţii, cele mai critice cazuri din spitalele de urgenţă.
Asigurarea finanţării în cadrul acţiunilor prioritare derulate de Ministerul Sănătăţii, în zonele critice ale spitalelor de urgenţă, cum sunt ATI, Trauma, Arşi Gravi, AVC şi Infarct miocardic acut reprezintă o prioritate, în condiţiile în care întârzie avizarea de către CNAS a finanţării suplimentare pentru spitalele publice.
"Este esenţială găsirea cât mai rapidă a unei soluţii care să asigure funcţionarea corespunzătoare a spitalelor, decontarea medicamentelor compensate şi gratuite către farmacii şi funcţionarea programelor de sănătate, care sunt gestionate de CNAS", a declarat ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, citat într-un comunicat al instituţiei.
În 2023, bugetul acţiunilor prioritare a fost de 400 milioane de lei, cu 60% mai mare faţă de 2021. Programul este dedicat pacienţilor critici de anestezie terapie intensivă, neonatologie, traumă, arşi, respectiv, pacienţilor cu accident vascular cerebral şi infarct miocardic acut.
