Guvernul a aprobat luni un act normativ prin care se înfiinţează Registrul Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate, la aproape doi ani după demararea proiectului.
Registrul Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate este o platformă electronică în proprietatea Ministerului Sănătăţii, având regimul juridic al unei baze de date, cu scopul de a furniza datele necesare pentru managementul şi politicile de resurse umane în sănătate.
Proiectul a fost anunţat în noiembrie 2019, când Ministerul Sănătăţii a elaborat un proiect de lege în acest sens.
Acum, după aproape doi ani, autorităţile au preferat să implementeze proiectul printr-o ordonanţă aprobată de Executiv, care modifică şi completează Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Actul normativ aduce mai multe modificări legii-cadru a sănătăţii în vederea armonizării legislaţiei în domeniu, a clarificării unor atribuţii din cadrul structurilor Ministerului Sănătăţii şi ale direcţiilor de sănătate publică, precum şi pentru punerea în acord a mai multor acte normative cu impact asupra sănătăţii populaţiei.
"Astfel, în premieră, va fi înfiinţat Registrul Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate, o platformă electronică în administrarea Ministerului Sănătăţii, şi care va furniza datele necesare pentru managementul şi politicile de resurse umane în sănătate", a precizat Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat.
Noul registru naţional va fi compus din opt părţi, corespunzătoare următoarelor profesii: medic, medic dentist, farmacist, asistent medical, asistent medical generalist şi moaşă, tehnician dentar, dietetician, fizioterapeut şi biochimist, biolog şi chimist.
În Registrul Naţional vor fi colectate următoarele date privind profesioniştii din sănătate: date de identificare personală; informaţii privitoare la formarea profesională; informaţii cu privire la locul de muncă; informaţii privind autorizarea exercitării profesiei; dacă prestează activitatea cu titlul permanent, temporar sau ocazional; dacă este supus unor restricţii sau interdicţii cu privire la desfăşurarea activităţilor profesionale; informaţii privins statutul acestuia, dacă este activ sau nu.
Noul registru este necesar deoarece informaţiile privind profesioniştii din sănătate sunt în prezent disipate între Ministerul Sănătăţii, asociaţii profesionale precum Colegiul Medicilor din România, direcţiile de sănătate publică sau Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
"Noul registru va facilita aplicarea strategiilor de resurse umane în sănătate şi stabilirea în mod obiectiv a necesarului de specialişti dintr-un anumit domeniu şi repartiţia acestora pe arii geografice sau unităţi sanitare publice", susţine ministerul.
Totodată, actul normativ defineşte pentru prima oară serviciul de audit clinic, care va reprezenta o metodă de îmbunătăţire a calităţii asistenţei medicale prin revizuirea sistematică a practicilor curente în comparaţie cu un sistem de referinţă acceptat.
Activitatea de audit clinic se va desfăşura de către auditori clinici interni sau independenţi, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate.
Noile reglementări introduc şi posibilitatea ca spitalele publice să se poată asocia în consorţii medicale, cu personalitate juridică, în scopul derulării în comun de activităţi medicale, cercetare ştiinţifică, investiţii în infrastructură, achiziţii de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, precum şi alte activităţi specifice unităţilor sanitare respective.
De asemenea, actul normativ reglementează tarifele serviciilor hoteliere suportate de persoana care însoţeşte copilul cu vârstă mai mare de 3 ani internat într-un spital public sau în situaţia în care medicul consideră că nu este necesară prezenţa însoţitorului, în sensul că acest tarif nu poate depăşi dublul sumei reprezentând alocaţia pentru hrană specifică secţiei în care este internat copilul.
Pentru pentru persoana care însoţeşte copilul internat în vârstă de până la 3 ani, precum şi pentru însoţitorul persoanei cu handicap grav internat, tarifele serviciilor hoteliere se suportă de către casele de asigurări de sănătate, dacă medicul consideră necesară prezenţa lor pentru o perioadă determinată.
