Masterplanul regional de servicii de sănătate pentru regiunea Nord-Est, cea mai săracă din ţară şi care cuprinde şase judeţe din Moldova, a fost actualizat de Ministerul Sănătăţii la solicitarea reprezentanţilor autorităţilor judeţene şi spitalelor din zonă, pe baza ultimelor date validate. Miza principală a noului masterplan este stimularea medicinei primare, prin creşterea numărului de medici de familie, şi a serviciilor în ambulatoriu.
Regiunea Nord-Est cuprinde judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui, cel mai important centru medical şi unversitar fiind municipiul Iaşi.
Noul “Plan regional privind serviciile de sănătate Regiunea Nord-Est”se regăseşte într-un ordin al ministrului Sănătăţii (nr. 742/2020) publicat marţi în Monitorul Oficial, care a înlocuit planul anterior, introdus prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.376/2016.
La momentul elaborării actualelor planuri regionale de servicii de sănătate, în 2016, şi a masterplanurilor pentru cele trei regiuni au fost folosite datele existente la acel moment la nivelul instituţiilor furnizoare de informaţii – valabile pentru 2014 şi 2015.
“În urma întâlnirilor organizate la nivelul regiunii de Nord-Est cu reprezentanţii comitetelor judeţene şi regionale, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, primari, managerii unităţilor sanitare din judeţ şi cu alte persoane interesate, a reieşit necesitatea actualizarii acestora având în vedere modificările intervenite până în prezent în structura spitalelor şi a existenţei de date validate în 2017 sau 2018”, menţiona referatul de aprobare al ordinului.
În 2019 au fost constituite două grupuri de lucru: Grupului tehnic de lucru şi Grupul decizional interinstituţional, desemnate în vederea actualizării masterplanurilor regionale de sănătate.
“Astfel, au fost analizate datele existente la nivelul instituţiilor implicate comparativ cu datele menţionate în master planurile regionale de servicii, precum şi propunerile transmise de unităţile sanitare din Regiunea NE în urma cărora a rezultat masterplanul de servicii medicale pentru Regiunea NE – document de politică sanitară, care trasează linii directoare în vederea optimizării serviciilor medicale, în vederea asigurării accesului la serviciile medicale de calitate, având ca orizont de implementare anul 2027”, mai indica documentul.
MEDICINA PRIMARĂ
Noul plan menţionează necesitatea îmbunătăţirii acoperirii populaţiei cu medici de familie. Astfel, în 2015, România avea un medic de familie (MF) la 1.607 de persoane, faţă de o medie a UE de un MF la 1.257 de persoane.
"Aceste cifre nu sugerează o penurie severă de MF la nivel naţional. Chestiunea problematică pentru România este administrarea penuriei severe de MF în anumite localităţi", se arată în masterplan.
Autorii documentului consideră că, pentru perioada 2021-2027, se impune revizuirea mecanismelor de plată a furnizorilor din asistenţă medicală primară, stimularea mediciilor de familie în vederea îmbunătătirii calităţii serviciilor şi creşterea ponderii serviciilor de prevenţie în asistenta medicala.
Medicii de familie sunt plătiţi în funcţie de capitaţie (o rată fixă pe asigurat) şi plata pe serviciu. Cea mai bună practică din întreaga lume este ajustarea capitaţiei în funcţie de riscul de boală, astfel încât furnizorii să nu respingă grupul cu risc ridicat.
"De subliniat este faptul ca la acelaşi nivel de plată, actualmente, grupul cu risc ridicat aduce venituri mai mici furnizorilor datorită solicitarii frecvente a serviciilor medicale. În România rata capitaţiei este ajustată doar pentru
vârstă şi necesită o ajustare suplimentară pentru alţi factori determinanţi ai riscului de boalăŢ, arată docuemntul.
Mai mult, în prezent sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate un număr de 20 de consultaţii în medie/zi, inclusiv servicii de prevenţie şi monitorizare a cazurilor, ceea ce duce la imposibilitatea acoperirii necesarului de servicii de acest tip. Plăţile bazate pe performanţă pentru obiectivele de acoperire a calităţii sau serviciilor sunt implementate într-o anumită măsură, dar nu suficient.
Pe lângă dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanţă, susţinerea pachetului de beneficii în asistenţa medicală primară se va face prin includerea anumitor servicii care în prezent sunt acordate de către medicul specialist şi prin creşterea responsabilităţilor medicului de familie în ceea ce priveşte prescrierea medicamentelor pentru boli cronice.
Astfel, actualele reglementări nu permit medicilor de familie din România să iniţieze îngrijiri pentru mai multe afecţiuni din sfera serviciilor acordate în ambulatoriu, cum ar fi: diabetul zaharat, astm, boli pulmonare obstructive cronice, afecţiuni psihiatrice, dureri cronice de diverse etiologii.
"De exemplu, diabetul zaharat poate fi diagnosticat, tratat şi urmărit în mod corespunzător la nivelul medicului de familie, cu trimitere către medicul specialist pentru complicaţii, după cum este necesar, aşa cum este reglementat în sistemele de sănătate din alte ţări. Cu toate acestea, în România, medicul de familie nu poate prescrie medicamente de bază şi tehnologii necesare pentru a gestiona eficient diabetul, în funcţie de complicaţiile acestuia", precizează documentul.
Masterplanul prevede şi că un prim pas în orientarea asiguratului către medicul de familie este acordarea şi decontarea serviciilor pentru depistarea bolnavului TBC nou descoperit activ de către acesta, precum şi recompensarea administrării schemei de tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat, serviciu acordat de către medicul de familie asiguraţilor de pe lista proprie.
În regounea Nord-Est, o simulare efectuată pentru a estima numărul ideal de medici de familie a indicat un deficit de peste 1.000 de medici de familie în zonele rurale, în timp ce în mediul urban a existat un excedent de peste 300 de medici de familie. În anul 2019 au fost identificate 35 de localităţi din regiune cu deficit de medici de familie.
Masterplanul propune o creştere a numărului de MF din regiunea Nord-Est cu 2%-4%. Aceşti medici vor fi traşi în special în comunele fără MF şi în zonele rurale, in special în judeţele Botoşani (care înregistrează cel mai scăzut indice de acoperire), Suceava, Neamţ şi Vaslui, utilizand diverse mecanisme de stimulare.
MIZA PE AMBULATORIU
Potrivit documentului, capacitatea ambulatorie de îngrijire din regiune va fi consolidată prin reabilitarea, retehnologizarea şi echiparea ambulatoriilor integrate, cu accent special pe judeţele în care aceste unităţi sunt în număr limitat (adică Botoşani, Vaslui, Suceava şi Neamţ) sau în stare proastă.
Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialităţile clinice de bază şi în specialităţile cu deficit ridicat şi adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu, reumatologie, oncologie şi pediatrie neurologie).
În cele şase judeţe ale Moldovei, cel mai mare număr de unităţi de ambulatoriu se află în judeţul Iaşi (42%), “probabil ca urmare a existenţei centrului universitar”, urmat de judeţul Suceava, cu 24% din numărul total de spitale din regiune. Pe de altă parte, cele mai puţine unităţi de ambulatoriu sunt în judeţul Botoşani (2%), urmate de judeţul Vaslui (8%).
În ceea ce priveşte tipurile de facilităţi de ambulatoriu, practicile medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de facilităţi specializate în ambulatoriu şi facilităţi integrate de ambulatoriu.
Judeţele cu cel mai mare număr de CMI sunt Iaşi şi Suceava, cel mai mic număr fiind întâlnit în judeţul Botoşani (1), urmat de judeţul Vaslui (12). Pentru spitalele specializate, cel mai mare număr este în judeţul Iaşi (45), urmat de Bacău (22) şi Vaslui (16).
Dintre cele 42 ambulatorii integrate din regiunea de Nord-Est (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate, reabilitate sau modernizate ca parte a Programului Operaţional Regional 2007-2013.
“Cele mai multe ambulatorii care au primit finanţare au fost în Iaşi (4 din 15), în timp ce în Vaslui niciuna dintre cele trei ambulatorii integrate nu a primit finanţare prin POR”, arată masterpalnul.
Procesul de îmbunatăţire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat şi în în exerciţiul financiar 2014-2020.
Asftel au fost iniţiate, finalizate sau aflate in curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 24 de ambulatorii din regiunea NE, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor cu echipamente si investitii efectuate în perioada 2014-2020, mai arată documentul.
SPITAL REGIONAL
Regiunea va avea în următorul deceniu un spital regional la Iaşi, construit din fonduri europene. În decembrie 2019, Ministerul Sănătăţii a demarat procedura de achiziţie pentru elaborarea proiectului tehnic al Spitalului Regional din Iaşi şi pentru asistenţă tehnică, estimând valoarea contractului la 63 milioane lei. Contractul de achiziţie este stabilit pe o perioadă de 132 de luni şi este finanţat din fonduri bugetare.
Spitalul Regional de Urgenţă din Iaşi va costa 2,38 miliarde lei (circa 500 milioane euro) şi va fi realizat în patru ani, potrivit indicatorilor tehnico-economici ai proiectului.
Noul spital urmează să fie construit pe un teren selectat în 2017, care se află în municipiul Iaşi, zona Moara de Vânt – Podgoria Copou. Spitalul va avea 850 de paturi în regim de spitalizare continuă şi 40 paturi pentru spitalizare de zi.
Terenul are o suprafaţă de 12 ha (120.000 mp) şi este în afara zonei urbane a oraşului Iaşi, la aproximativ 9 km de centrul oraşului.
Din punct de vedere arhitectural, SRU Iaşi va fi un complex de construcţii pe 7 etaje: subsol, parter şi cinci etaje superioare.
Amprenta clădirii este de 27.340 m2, în timp ce suprafaţa totală utilă este de 70.108 m2, valoare ce nu include spaţii tehnice, circulaţii majore şi suprafaţă pentru extinderea ulterioară în subsol.
Volumul total construit este de 678.163 m3. Spitalul va dispune de 1.497 locuri de parcare auto, la care se vor adăuga locuri de parcare pentru motociclete, biciclete, ambulanţe şi o staţie de autobuz.
