România va avea metodologii de screening pentru cancer de col uterin şi colorectal, în conformitate cu ultimele ghiduri europene

România va avea metodologii de screening pentru cancer de col uterin şi colorectal, în conformitate cu ultimele ghiduri europene

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a elaborat metodologii de screening pentru cancerul de col uterin şi pentru cel colorectal, în conformitate cu ultimele ghiduri europene. Metodologiile sunt menite să furnizeze un cadru unitar şi structurat de furnizare a serviciilor medicale de screening  pentru cele două tipuri de cancer, în condiţii de control şi asigurare a calităţii serviciilor medicale.

Noile metodologii sunt cuprinse în două proiecte de ordin ale Ministerului Sănătăţii, lansate miercuri în dezbatere publică.

Documentele au fost elaborate conform Recomandării Consiliului din 9 decembrie 2022 privind consolidarea prevenirii prin depistare timpurie - O nouă abordare a UE privind screeningul pentru depistarea cancerului -, care înlocuieşte Recomandarea 2003/878/CE a Consiliului, şi cu ghidurile europene de asigurare a calităţii în programele de screening pentru cancerul colorectal.

Scopul celor două metodologii este de a furniza un cadru unitar şi structurat de furnizare a serviciilor medicale de screening pentru cancerul colorectal şi pentru cancerul de col uterin, "în condiţii de control şi asigurare a calităţii serviciilor medicale, şi de a asigura accesul echitabil al tuturor persoanelor eligibile, indiferent de statutul socio-economic la servicii medicale preventive de egală calitate şi siguranţă pentru reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin cancer colorectal".

"Serviciile medicale de screening se furnizează în mod organizat pe baze populaţionale, cu asigurarea întregului lanţ de servicii medicale care au ca rezultat infirmarea riscului de a dezvolta cancer sau confirmarea diagnostică a persoanelor cu rezultate pozitive la test şi preluarea în tratament, în condiţii de management al calităţii, monitorizare continuă şi evaluare a impactului, precum şi în condiţiile unui raport beneficiu-risc supraunitar", se menţionează în ambele ordine.

Cele două metodologii se vor aplica tuturor unităţilor sanitare publice şi private care furnizează serviciile de screening pentru cele două tipuri de cancer.

Potrivit actelor normative, unităţile sanitare publice şi private care furnizează servicii de screening pentru cancerul colorectal şi pentru cancerul de col uterin vor avea obligaţia de a raporta efectuarea serviciilor în registrele de screening pentru cele două tipuri de cancer de la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Metodologia de screening pentru cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer şi cauze de deces prin cancer la femei la nivel mondial, menţionează metodologia elaborată de către INSP. România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin la nivel european.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit prin vaccinare şi screening şi se poate vindeca dacă este depistat la timp şi tratat adecvat.

Peste 95% din cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV), un virus care infectează epiderma şi mucoasele. Din cele peste 120 de tipuri de HPV, Agenţia Internaţională de cercetare a Cancerului a clasificat 12 tipuri au fost clasificate ca tipuri de risc oncogenic înalt, clasa 1: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59. Tipul HPV 68 a fost încadrat în clasa de „risc probabil înalt” (2A), iar tipul HPV66 în grupa cu „risc posibil înalt” sau mediu (2B).

Populaţia ţintă pentru screening sunt în principal femeile din grupa de vârstă 25-65 de ani, fără semne şi simptome de cancer de col uterin.

Potrivit metodologiei, furnizarea serviciilor de screening în mod organizat pe baze populaţionale pentru cancerul de col uterin trebuie realizată astfel încât să fie asigurată eficacitatea, siguranţa şi cost-eficienţa.

Screeningul implică un standard de acoperire, definirea populaţiei ţintă şi a intervalelor de screening recomandate, precum şi proceduri de identificare a femeilor eligibile.

De asemenea, procedura de screening presupune colectarea şi actualizarea datelor demografice ale femeilor eligibile, un proces organizat de comunicare cu femeile eligibile, mijloacele care să permită accesul şi participarea femeilor eligibile, consemnarea şi evidenţa istoricului de screening,  proceduri de documentare şi raportare a urmăririi şi finalizării cazurilor pozitive, management clinic al cazurilor şi management operaţional al cadrului de furnizare a serviciilor de screening, un sistem de raportare şi monitorizare a performanţei furnizării serviciilor, precum şi mecanisme şi instrumente de evaluarea serviciilor.

Metodologia de screening pentru cancerul colorectal

Cancerul colorectal este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer şi cauze de deces prin cancer la nivel mondial. În România se înregistrează anual aproximativ 13.500 de cazuri noi de cancer colorectal, reprezentând a doua cauză de cancer la femei şi a treia la bărbaţi, arată documentul.

Mortalitatea prin cancer colorectal a crescut cu 8% în perioada 2011-2019 şi se estimează că până în anul 2040 aceasta va înregistra o creştere de 9,4% la femei şi de 16,6% la bărbaţi. Anual se înregistrează 7.300 de decese prin cancer colorectal, reprezentând a doua cauză de deces prin cancer.

Potrivit specialiştilor, peste o treime din decesele prin cancer colorectal ar putea fi evitate printr-un furnizarea riguroasă a serviciilor de screening adresate persoanelor care prezintă risc crescut.

Prin caracteristicile sale, cancerul colorectal este o patologie care poate fi prevenită prin screeningul şi supravegherea persoanelor asimptomatice.

În cazul cancerului colorectal este recomandat screeningul organizat pe baze populaţionale, care reduce incidenţa şi mortalitatea prin cancer colorectal, în timp ce screeningul oportunist este descurajat, pentru că nu asigură monitorizarea persoanelor cu rezultate pozitive, accesul echitabil al tuturor pacienţilor eligibili şi nici nu permite evaluarea impactului asupra indicatorilor de moralitate şi morbiditate.

Populaţia ţintă este formată din femei şi bărbaţi din grupa de vârstă 50-74 ani de ani, fără semne şi simptome de cancer colorectal.

Testul de screening cuprinde un test imunologic cantitativ, pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale prin test imunochimic fecal (FIT), recomandat persoanelor cu risc mediu de a dezvolta cancer colorectal, şi endoscopia digestivă inferioară, recomandată tuturor persoanelor eligibile aflate la risc înalt de a dezvolta cancer colorectal.

viewscnt