Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni, decretul pentru promulgarea legii prin care se aprobă Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului.
Potrivit legii, planul se implementează pentru perioada 2023 - 2030 şi reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional, informează Agerpres.
Documentul se actualizează în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi la nivelul Uniunii Europene.
Actul normativ prevede că toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, cum sunt: servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative, servicii de psiho-oncologie, onconutriţie şi oncofertilitate, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.
„Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătăţii publice, este responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea cancerului. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Finanţelor sunt responsabile de îndeplinirea măsurilor din plan”, stabileşte legea.
Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România este finanţat în principal de către Ministerul Sănătăţii, de la bugetul de stat. Suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional reprezintă cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, stipulează legea.
Actul normativ mai prevede că Ministerul Finanţelor creează şi finanţează un fond de inovaţie în sănătate prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
Planul Naţional de Combatere a Cancerului a fost lansat oficial de către Administraţia Prezidenţială în 19 ianuarie. Planul vizează încurajarea şi finanţarea suplimentară a investigaţiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală şi să ducă la diagnostic precoce şi tratament eficient.
PRINCIPALELE PREVEDERI ALE PLANULUI
Obiectivul principal al Planului Naţional de Combatere a Cancerului este realizarea unui traseu bine stabilit şi standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri, pentru o abordare multidisciplinară şi integrată a cancerului.
Pentru ca acest obiectiv să fie atins, experţii au stabilit mai multe ţinte specifice. Una dintre principalele ţinte este crearea unui fond de inovaţie în sănătate.
„Acest fond este veriga lipsă a sistemului de compensare din România. Fondul poate oferi pacienţilor acces la cele mai noi terapii, pentru afecţiuni fără alternativă terapeutică modernă şi eficientă, după ce acestea au primit aprobarea de la Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) şi până la includerea în rambursare”, se menţionează în document.
În alte ţări europene – precum Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia Spania sau Ungaria -, autorităţile oferă o şansă pacienţilor să obţină acces timpuriu la medicamentele inovatoare aprobate de EMA, înainte ca aceste produse să obţină decizia locală de evaluare, pentru introducerea în sistemul de rambursare.
Un alt obiectiv important este crearea unui Registru Naţional de Cancer funcţional până cel târziu în 2024, realizarea unui traseu standardizat pentru pacient, elaborat de Ministerul Sănătăţii, în termen de 90 zile de la aprobarea Planului Naţional de Combatere a Cancerului şi introducerea unui termen de 60 zile de la suspiciune până la iniţierea tratamentului (perioadă în care se va face bilanţul pacientului, adică stadializare şi evaluare status biologic).
Planul mai prevede standardizarea acordării consilierii specifice pacientului oncologic, atât din punct de vedere al unui plan general de alimentaţie, cât şi din punct de vedere psihologic, integrarea centrelor naţionale de cancer în reţelele europene.
Alte obiective vizate sunt cuantificarea exactă a celor mai frecvenţi factori de risc şi favorizanţi asociaţi cu apariţia cancerelor, elaborarea unui mod de lucru standardizat al tumor board şi al documentaţiei doveditoare şi creşterea accesului la serviciile de îngrijiri paliative pentru pacientul oncologic.
O altă ţintă vizată prin acest plan naţional este dezvoltarea de soluţii concrete care ar putea îmbunătăţi interacţiunea între centrele sistemului naţional de sănătate, inclusiv prin posibile facilităţi de conectare în reţea.
Îndeplinirea tuturor obiectivelor şi a măsurilor cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului constituie o obligaţie a tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.
În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul aprobă prin hotărâre normele de aplicare şi de implementare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală.
Legea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.
