Afecţiuni oculare care produc orbire, puternic asociate cu un risc crescut de boli de inimă şi AVC

Afecţiuni oculare care produc orbire, puternic asociate cu un risc crescut de boli de inimă şi AVC

Pacienţii cu forme specifice de degenerescenţă maculară legată de vârstă (AMD), una dintre principalele cauze de orbire din Statele Unite, sunt expuşi unui risc semnificativ crescut de boli cardiovasculare şi AVC, arată rezultatele unui studiu publicat luna aceasta.

Noi cercetări efectuate de o echipă de specialişti de la New York Eye and Ear Infirmary şi publicate  în revista Retina, demonstrează pentru prima dată o legătură între aceste afecţiuni.

AMD este principala cauză care afectează vederea şi poate duce la orbire la persoanele de peste 65 de ani. Afecţiunea este rezultatul deteriorării zonei centrale a retinei numită maculă, care controlează acuitatea vizuală. Starea bună a maculei determină capacitatea noastră de a citi, a şofa, a privi la televizor, a recunoaşte feţele oamenilor, a folosi un computer şi de a efectua şi alte sarcini vizuale care necesită o vedere bună.

O formă gravă de AMD timpurie se numeşte drusen, şi reprezintă formarea unor mici depozite galbene de lipide, care se acumulează într-un strat sub retină. Aceste depozite grase pot priva retina de sânge şi oxigen, ceea ce duce la pierderea vederii.

Acumulările de drusen pot fi încetinite prin suplimentarea corespunzătoare cu vitamine.

Cealaltă formă majoră de AMD timpurie o reprezintă prezenţa depozitelor drusen subretinale (SDD), o afecţiune mai puţin cunoscută, care necesită imagistică de înaltă tehnologie pentru a fi detectată. Aceste depozite, formate din lipide şi alte substanţe, se formează într-un strat diferit al retinei, sub celulele sensibile la lumină, şi sunt şi ele asociate cu pierderea vederii. În prezent, nu există nici un tratament cunoscut pentru SDD.

Cercetătorii de la Mount Sinai au analizat 126 de pacienţi cu AMD, folosind tomografia în coerenţă optică (OCT), un sistem avansat de imagistică care oferă scanări transversale de înaltă rezoluţie ale retinei.

Pacienţii au răspuns şi la un chestionar despre istoricul lor de sănătate, care a inclus şi boli de inimă şi AVC.

Dintre pacienţii din studiu, 62 aveau SDD şi 64 drusen. 51 din totalul de 126 de pacienţi (40%) au raportat  boli cardiovasculare sau un AVC în trecut, iar majoritatea (66%) dintre aceşti pacienţi aveau SDD. Dintre cei 75 de pacienţi fără boli  de inimă sau AVC, relativ puţini (19%) aveau SDD.

Rezultatele studiului au arătat că pacienţii cu boli cardiovasculare sau AVC au fost de trei ori mai predispuşi să aibă SDD decât pacienţii care nu sufereau de această tulburare.

Cercetătorii au sugerat că bolile cardiace şi vasculare compromit cel mai probabil circulaţia sângelui în glocul ocular, ceea ce duce la acumulările SDD de sub retină, şi provoacă în cele din urmă pierderea vederii şi orbire.

„Identificaţi într-o clinică oftalmologică, astfel de pacienţi ar trebui îndemnaţi să vadă un cardiolog. Pe de altă parte, dacă vor fi justificate clinic de studiile prospective, acumulările SDD ar putea deveni un marker de risc pentru bolile vasculare la pacienţii asimptomatici, în clinicile de asistenţa medicală primară sau cele de cardiologie. Relaţia dintre acumulările de SDD şi bolile macrovasculare urmează să fie stabilită de studiile prospective aflate în curs de desfăşurare”, a declarat autorul studiului, dr. Jagat Narula, professor de cardiologie şi radiologie, la facultatea de medicină Icahn, de la Mount Sinai.

Cercetătorii au colectat şi probe de sânge de la pacienţi, iar rezultatele arată că şi factorii de risc genetici pot avea un rol în cazurile de SDD, pe lângă cauzele vasculare.

Mai exact, cercetătorii au descoperit că gena ARMS2 a provocat SDD la unii pacienţi, fără ca aceştia să prezinte boli vasculare.

„Acest studiu demonstrează în continuare că AMD nu este o singură afecţiune sau o boală izolată, ci este adesea un semnal pentru o defecţiune sistemică, care ar putea beneficia de o evaluare medicală ţintită, pe lângă îngrijirea ochilor. De asemenea, studiul ne ajută să fim cu un pas mai aproape de a dezlega misterul acestei afecţiuni oribile care jefuieşte atât de mulţi pacienţi de plăcerea unei vederi bune în ultimii ani de viaţă”, a declarat la rândul său dr. Richard B. Rosen, şeful serviciului medical Retina din cadrul sistemului de sănătate Mount Sinai.

viewscnt