Unele celule canceroase pot utiliza mecanisme paralele de apărare pentru a se sustrage atacului sistemului imunitar, şi pentru a rezista tratamentului cu imunoterapie, potrivit unui nou studiu al cercetătorilor de la Institutul de cercetări medicale Garvan, din Australia.
Prin suprimarea acţiunii celulelor T ucigaşe şi prin împiedicarea capacităţii sistemului imunitar de a semnala celulele tumorale pentru distrugere, celulele cancerului de sân sunt capabile să se reproducă şi să metastazeze, au descoperit cercetătorii.
„Ştim că, de obicei, cancerul de sân nu răspunde bine la imunoterapie şi ne-am întrebat dacă există un mecanism intrinsec care să permită celulelor canceroase de sân să scape de sistemul imunitar”, spune prima autoare, Louise Baldwin, care este doctorand în laboratorul profesorului asociat Alex Swarbrick de la Garvan.
Cercetătorii au folosit o tehnică numită amprentarea genetică (codul genetic de bare), care etichetează celulele cu o secvenţă ADN cunoscută şi permite urmărirea progresiei celulelor tumorale în timp.
„Am arătat că există celule canceroase rare capabile să scape de sistemul imunitar şi să scape de tratamentul cu imunoterapie”, spune cercetătoarea.
Mecanismele ar putea fi folosite ca ţinte potenţiale în terapii, pentru a opri adaptarea şi răspândirea celulelor tumorale. O altă aplicaţie viitoare priveşte estimarea unui prognostic al tratamentului, întrucât prezenţa unui număr mare de celule ar putea indica care pacienţi ar putea să nu răspundă la imunoterapie.
Noul studiu a fost publicat, luni, în Nature Communications.
În timp ce imunoterapia este un tratament eficient în multe tipuri de cancer, la unele persoane celulele canceroase evoluează pentru a învinge apărarea sistemului imunitar. Acest proces este cunoscut sub numele de imunoeditare, în care interacţiunea dintre celulele tumorale şi celulele imune are ca rezultat distrugerea multor celule canceroase de către sistemul imunitar, dar lăsă şi unele celule nedetectate, care continuă să crească şi să se răspândească. În procesul de imunoeditare, sistemul imunitar poate atât limita cât şi promova dezvoltarea tumorii.
Cercetătorii au folosit celule de cancer de sân de şoarece etichetate cu un „cod de bare” genetic (ADN) cunoscut, iar secvenţa a fost transmisă de la o generaţie la alta de celule. Codul de bare a permis echipei să vadă de unde provin celulele mai agresive şi mai rezistente, întrucât le-au putut urmări până la celula originală, pentru a vedea dacă aceasta a crescut sau s-a micşorat.
Autorii au vrut să înţeleagă dacă rezistenţa este adaptativă – dacă celulele canceroase învaţă să evite apărarea imună – sau sunt preprogramate pentru a evita sistemul imunitar. Echipa a descoperit că, chiar înainte de tratament, celulele canceroase s-au diversificat.
„Unele celule dobândiseră deja capacitatea de a se sustrage apărării imune, ceea ce înseamnă că au o capacitate înnăscută de a scăpa de sistemul imunitar”, spune profesorul asociat Alex Swarbrick, şef de laborator şi conducătorul programului de cancer, ecosisteme celulare dinamice, de la Garvan.
Celulele par să facă acest lucru prin mecanisme paralele de apărare. Un mecanism implică suprimarea acţiunii celulelor T ucigaşe, care în mod normal ar distruge celulele dăunătoare. Celălalt implică reducerea expresiei MHC1 de pe celule, care acţionează ca un steag pentru sistemul imunitar în recunoaşterea celulelor dăunătoare.
„Majoritatea celulelor tumorale dispar atunci când sistemul imunitar este activat, dar o mică parte continuă să crească şi să prolifereze”, spune profesorul asociat Swarbrick.
Cercetătorii au analizat şi genetica celulelor, dar nu au găsit gene care ar putea fi asociate acestor mecanisme, ceea ce sugerează că epigenetica ar putea avea un rol. Epigenetica este studiul modului în care comportamentul şi mediul unui organism pot provoca schimbări care afectează modul în care funcţionează genele.
