Persoanele care iau aspirină şi care au cel puţin un factor de risc pentru insuficienţă cardiacă au fost asociate cu un risc crescut de a dezvolta această afecţiune, conform unui nou studiu realizat de cercetători germani. Factorii de risc au fost fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, diabetul şi bolile cardiovasculare.
„Este primul studiu care a arătat că printre persoanele cu cel puţin un factor de risc pentru insuficienţa cardiacă, cei care iau aspirină au fost mai predispuşi să dezvolte ulterior această afecţiune decât cei care nu folosesc medicamentul. În timp ce aceste rezultate necesită confirmare, ele indică faptul că legătura potenţială dintre aspirină şi insuficienţa cardiacă trebuie clarificată", a declarat autorul studiului, dr. Blerim Mujaj, de la Universitatea din Freiburg, Germania.
Studiul a fost publicat săptămâna trecută în ESC Heart Failure, un jurnal al Societăţii Europene de Cardiologie (CES).
Influenţa aspirinei asupra insuficienţei cardiace este controversată. Studiul şi-a propus să evalueze relaţia dintre consumul de aspirină şi incidenţa insuficienţei cardiace la persoanele cu şi fără boli de inimă, şi a vrut să stabilească dacă utilizarea medicamentului de către cei cu risc a fost legată de un nou diagnostic de insuficienţă cardiacă.
Analiza a inclus 30.827 de persoane din Europa de Vest şi SUA expuse riscului de a dezvolta insuficienţă cardiacă, care au fost înscrise în studiul HOMAGE. Au fost definite ca fiind „cu risc", una sau mai multe dintre următoarele: fumat, obezitate, hipertensiune arterială, colesterol ridicat, diabet şi boli cardiovasculare. Participanţii au avut 40 de ani sau mai mult şi au fost selectaţi dintre cei fără insuficienţă cardiacă la începutul studiului.
Consumul de aspirină a fost înregistrat la înscrierea în studiu, iar participanţii au fost clasificaţi ca utilizatori sau non-utilizatori. Participanţii au fost monitorizaţi pentru prima incidenţă de insuficienţă cardiacă fatală sau non-fatală care a necesitat spitalizare.
Vârsta medie a participanţilor a fost de 67 de ani, iar 34% au fost femei. La momentul începerii studiului, un total de 7.698 de participanţi (25%), luau aspirină. În timpul monitorizării, care a durat 5,3 ani, 1.330 de participanţi au dezvoltat insuficienţă cardiacă.
Cercetătorii au examinat asocierea dintre consumul de aspirină şi incidenţa insuficienţei cardiace, după ajustarea pentru sex, vârstă, indice de masă corporală, fumat, consum de alcool, tensiune arterială, ritm cardiac, colesterolul din sânge, creatinină, hipertensiune arterială, diabet, boli cardiovasculare şi tratamentul cu inhibitori ai sistemului renină-angiotensină-aldosteron - RAAS, blocante ale canalelor de calciu, diuretice, beta-blocante şi medicamente care scad colesterolul sau lipidele din sânge.
Pentru a verifica consistenţa rezultatelor, cercetătorii au repetat analiza după ce au corelat utilizatorii şi non-utilizatorii de aspirină cu factorii de risc pentru insuficienţa cardiacă. În cea de-a doua analiză, aspirina a fost asociată cu un risc crescut de 26% pentru un nou diagnostic de insuficienţă cardiacă.
Pentru a verifica şi mai departe rezultatele, analiza a fost repetată după excluderea pacienţilor cu antecedente de boli cardiovasculare. La 22.690 de participanţi (74%) fără boli cardiovasculare, consumul de aspirină a fost asociat cu un risc crescut de 27% de incidenţă pentru insuficienţă cardiacă.
„Acesta a fost primul studiu de mare amploare care a analizat legătura dintre consumul de aspirină şi incidenţa de insuficienţă cardiacă la persoanele cu şi fără boli de inimă şi cu cel puţin un factor de risc. Aspirina este frecvent utilizată - în studiul nostru unul din patru participanţi lua medicamentul. În această populaţie, consumul de aspirină a fost asociat cu incidenţa insuficienţei cardiace, independent de alţi factori de risc", a spus dr. Mujaj.
„Sunt necesare studii multinaţionale randomizate la adulţii cu risc de insuficienţă cardiacă pentru a verifica aceste rezultate. Până atunci, observaţiile noastre sugerează că aspirina ar trebui prescrisă cu prudenţă la cei cu insuficienţă cardiacă sau cu factori de risc pentru această afecţiune", a concluzionat dr. Mujaj.
