Un studiu recent a constatat că persoanele cu astm bronşic persistent aveau niveluri mai mari de inflamaţie şi mai multă placă arterială decât cei fără astm bronşic. Descoperirile sugerează că persoanele cu astm bronşic persistent pot prezenta un risc mai mare de infarct sau AVC. Deşi sunt necesare mai multe cercetări, descoperirea ar putea evidenţia nevoia de a gestiona factorii de risc pentru bolile de inimă la persoanele cu astm bronşic persistent.
Astmul este o afecţiune pulmonară caracterizată prin inflamarea şi îngustarea căilor respiratorii mici. Adulţii cu astm bronşic persistent pot fi expuşi unui risc crescut de infarct miocardic sau AVC din cauza acumulării în exces a plăcilor în arterele carotide, potrivit unei noi cercetări publicate vineri în Journal of the American Heart Association.
Participanţii cu astm din studiu au avut o cantitate mai mare de acumulare de plăci în arterele carotide, arterele mari din partea stângă şi dreaptă a gâtului care transportă sânge la creier, în comparaţie cu persoanele fără astm.
Astmul este o afecţiune respiratorie care determină inflamarea căilor respiratorii ale unei persoane, adesea din cauza reacţiilor alergice, ceea ce face dificilă respiraţia.
Se ştie că inflamaţia cronică contribuie, de-a lungul timpului, la acumularea plăcii arteriale cunoscută sub numele de ateroscleroză, şi este asociată cu un risc mai mare de rupere a plăcilor, declanşând un infarct miocardic sau un AVC.
„Mulţi medici şi pacienţi nu realizează că inflamaţia provocată de astm a căilor respiratorii poate afecta arterele, de aceea pentru persoanele cu astm bronşic persistent, abordarea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare poate fi cu adevărat utilă”, spune autorul principal al studiului dr. Matthew C. Tattersall, profesor asistent la departamentul de medicină a universităţii Madison, din Wisconsin.
Prezenţa şi povara plăcii arterei carotide este un predictor puternic al evenimentelor cardiovasculare, a subliniat medicul.
Cercetătorii au folosit date de la participanţii înscrişi în studiul Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (MESA) pentru a examina potenţiala asociere dintre astm şi placa arterei carotide.
MESA este un studiu de cercetare pe aproape 7.000 de adulţi, care a început în 2000 şi urmăreşte şi în prezent participanţii în şase zone din Statele Unite: Baltimore, Chicago, New York, Los Angeles, California, Comitatul Forsyth, Carolina de Nord şi St. Paul, Minnesota.
La momentul înscrierii, toţi participanţii la MESA nu aveau boli cardiovasculare.
Cercetătorii au analizat datele privind sănătatea pentru 5.029 de adulţi, cu vârsta medie de 61 de ani, care au avut factori de risc pentru boli cardiovasculare şi pentru care au existat date a examenelor cu ultrasunete – eco doppler carotidian.
Grupul de participanţi este divers: 26% dintre adulţi fiind afro-americani, 23% hispanici şi 12% chinezi. De asemenea, mai mult de jumătate din grup (53%) au fost femei.
Participanţii din această cohortă de analiză au fost clasificaţi ca având astm bronşic persistent, astm bronşic intermitent sau neavând astm bronşic.
Subgrupul cu astm bronşic persistent, definit ca utilizarea zilnică a medicamentelor pentru a controla simptomele astmului, a constat din 109 participanţi; subgrupul cu astm bronşic intermitent, definit ca antecedente de astm bronşic, dar care nu utilizează medicamente zilnice pentru a controla simptomele astmului, a constat din 388 de participanţi; iar participanţii rămaşi nu au avut astm.
La începutul studiului MESA, toţi participanţii au avut o ecografie a ambelor artere carotide pentru a identifica existenţa plăcilor.
Scorul total a definit numărul de plăci din pereţii ambelor artere carotide. Nivelurile sanguine ale biomarkerilor inflamatori interleukina-6 (IL-6) şi proteina C-reactivă (CRP) au fost, de asemenea, măsurate la începutul studiului MESA.
Analiza a constatat că:
- Placa în carotide a fost prezentă la 67% dintre participanţii cu astm bronşic persistent şi 49,5% dintre cei cu astm bronşic intermitent. Cei cu astm bronşic persistent aveau în medie două plăci în carotide, iar cei cu astm bronşic intermitent aproximativ o placă aterom în carotidă.
- Placa în artera carotidă a fost prezentă la 50,5% dintre participanţii fără astm, cu o medie de aproximativ o placă carotidiană.
- După ajustarea în funcţie de vârstă, sex, rasă, greutate, alte condiţii de sănătate, utilizarea medicamentelor prescrise şi fumat, participanţii cu astm bronşic persistent au avut şanse aproape de două ori mai mari de a avea placă în arterele carotide decât cei fără astm.
În comparaţie cu participanţii fără astm bronşic, cei cu astm bronşic persistent au avut niveluri mai mari de biomarkeri inflamatori. (Persoanele cu astm bronşic persistent au avut un nivel mediu de IL-6 de 1,89 pg/mL, iar cei fără astm au avut un nivel mediu de IL-6 de 1,52 pg/mL.)
Cercetătorii au descoperit că luarea în considerare a IL-6 şi CRP în analiza complet ajustată nu a redus asocierea dintre astmul persistent şi placa de arteră carotidă.
„Această analiză ne spune că riscul crescut de plăci de aterom din carotide în rândul persoanelor cu astm bronşic persistent este probabil afectat de mai mulţi factori”, a spus Tattersall.
„Participanţii care suferă de astm bronşic persistent au avut niveluri crescute de inflamaţie în sânge, chiar dacă astmul lor a fost tratat cu medicamente, ceea ce evidenţiază caracteristicile inflamatorii ale astmului. Ştim că niveluri mai mari de inflamaţie duc la efecte negative asupra sistemului cardiovascular”, a precizat medicul.
În 2019, Asociaţia Americană a Inimii a lansat recomandări pentru prevenirea primară a bolilor cardiovasculare, inclusiv a tulburărilor inflamatorii precum artrita şi lupusul ca factori de creştere a riscului cardiovascular.
Acest studiu contribuie la înţelegerea impactului bolilor inflamatorii asupra sănătăţii cardiovasculare.
„Cel mai important mesaj din descoperirile noastre este că formele mai semnificative de astm sunt asociate cu mai multe boli cardiovasculare şi evenimente cardiovasculare”, a spus dr. Tattersall.
Medicul a precizat că abordarea factorilor de risc cardiovascular prin ajustări ale stilului de viaţă şi comportamentului poate fi un instrument preventiv puternic pentru pacienţii cu forme mai severe de astm.
Toată lumea îşi poate îmbunătăţi sănătatea cardiovasculară urmând Life's Essential 8 al Asociaţiei Americane de Inimă: consumul de alimente sănătoase, activitate fizică, renunţarea la fumat, somn suficient, o greutate sănătoasă şi controlul nivelului de colesterol şi zahăr din sânge şi a tensiunii arteriale.
Bolile cardiovasculare provoacă anual mai multe decese, în Statele Unite, decât toate formele de cancer şi bolile respiratorii inferioare cronice combinate, potrivit Asociaţiei Americane a Inimii.
Conform autorilor, principala limitare a studiului este că a fost observaţional, făcând doar o analiză a datelor, prin urmare, constatările indică o asociere între astm şi riscul crescut de boli cardiovasculare, nu o relaţie de cauză şi efect.
