Sindromul sau boala ochilor uscaţi (DED) este o afecţiune întâlnită frecvent în oftalmologie, în condiţiile în care prevalenţa globală este cuprinsă între 20 şi 50%. Specialiştii avertizează că DED reprezintă o problemă de sănătate în creştere semnificativă la nivel mondial.
DED a fost diagnosticată la aproximativ 16,4 milioane de adulţi din SUA, în timp ce alte 6 milioane experimentează simptomele acestui sindrom fără un diagnostic formal. Sindromul de ochi uscat este mai răspândit în rândul persoanelor de peste 40 de ani şi în special în rândul femeilor. Dar afecţiunea se regăseşte şi la tineri, iar studiile recente raportează simptome DED la 30 până la 65% dintre lucrătorii de birou şi la 25% din elevii de liceu.
,,Frecvent întâlnim sindromul de ochi uscat”, a mărturisit dr. Ozana Moraru, medic specialist oftalmolog în cadrul Centrului Oculus din Bucureşti, prezentă la o conferinţă de presă organizată de Laboratoires Théa România cu ocazia lansării campaniei „Hyabak nu te lasă #CuOchiiÎnSoare!”.
Anul trecut în cadrul unei conferinţe de orftalmologie, medicii români semnalau faptul că ,,tot ce înseamnă patologie de suprafaţă a ochiului, conjunctivite, ochi uscat au ajuns la ora actuală aproape la o triplare a pacienţilor cu această problemă.
Pe lângă impactul negativ semnificativ pe care îl are boala ochilor uscaţi asupra bunăstării fizice şi psihosomatice a pacienţilor, aceasta mai are şi un impact economic substanţial. .Costul mediu anual estimat al îngrijirilor acordate de un oftalmolog la un pacient cu DED variază de la 270 USD în Franţa, 530 USD în Japonia şi 800 USD în SUA până la 1100 USD în Marea Britanie. Sarcina economică creşte exponenţial atunci când se ia în considerare pierderea productivităţii muncii. În SUA, costul anual direct al asistenţei medicale pentru DED este de aproximativ 4 miliarde de dolari, iar pierderea productivităţii reprezintă până la 55 de miliarde de dolari anual.
Factori care contribuie la apariţia DED
Dr. Ozana Moraru şi dr. Ştefan Cornel, medic primar oftalmolog la Secţia de Oftalmologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Militar Central „Carol Davila” din Bucureşti au vrobit la conferinţă despre modalităţile de protejare a ochilor atât în sezonul estival, dar şi în restul perioadei din an, atunci când petrecem o mare parte din timp în faţa calculatorului. Printre factorii care determină alarmant sindromul de ochi uscat se numără: terapia hormonală de substituţie, bolile autoimune, sarcina, menopauza, unele medicamente uzuale, lentilele de contact sau utilizarea dispozitivelor digitale. În plus, radiaţiile UV sunt şi ele responsabile de leziuni oculare. Există mai multe boli de ochi cauzate sau agravate de expunerea la radiaţiile UV.
Medicii oftalmologi au precizat că evaporarea crescută de la nivelul suprafeţei oculare, indusă de radiaţiile solare din timpul verii şi ecranele luminoase ale dispozitivelor electronice sunt factori ce contribuie la apariţia sindromului de ochi uscat, lacrimile artificiale oferind o suplimentare a hidratării ochilor pe parcursul zilei şi un confort sporit. O variantă din ce în ce mai folosită este cea a lacrimilor artificiale fără conservaţi şi mai nou, a celor care conţin actinoquinol ce oferă protecţie împotriva razelor UV.
