Vremurile tensionate au legătură cu scrâşnirea dinţilor, respectiv cu bruxismul, iar în perioada pandemiei de COVID-19 s-au înmulţit aceste cazuri, avertizează medicii stomatologi americani. Potrivit unui sondaj realizat de Asociaţia Dentară Americană, pandemia de coronavirus a dus la creştere cu aproape 60% la sută a cazurilor de bruxism. Încă de la începutul acestui an, 360medical.ro a prezentat în exclusivitate opinia dr. Cristina Mîndrescu, medic stomatolog cu competenţă în pedodonţie şi implantologie, care semnala faptul că au apărut foarte mulţi bruxomani în perioada pandemiei de COVID-19.
Stresul legat de pandemie i-a dus pe unii în pragul bruxismului, o afecţiune caracterizată prin scrâşnirea, frecarea sau încleştarea dinţilor. Scrâşnitul din dinţi duce la tocirea dinţilor şi chiar la ciobirea lor, la deteriorarea smalţului, iar strângerea maxilarului la dureri faciale sau ale maxilarului.
,,Am văzut o creştere a numărului de pacienţi cu bruxism, cauzat de numeroasele provocări care decurg din pandemia COVID-19”, a spus dr. Leopoldo Correa, directorul Centrului de Durere craniofacială de la Şcoala de Medicină Dentară a Universităţii Tufts, din Boston.
,,Din cauza incertitudinii, a stresului în care trăim, bruxismul fiind o descărcare nervoasă a pus amprenta pe foarte multă lume. Din păcate văd asta şi la copii, la adolescenţi în special. Le este greu să se adapteze la şcoala online şi le lipseşte contactul cu ceilalţi şi-au început şi ei să strângă, să scrâşnească şi să aibă problemele acestea oro-dentare”, e de părere medicul român Cristina Mîndrescu, care a precizat că în perioada pre-pandemie, făcea una-două gutiere pe săptămână, iar acum una-două pe zi.
Netratat, bruxismul poate duce la deteriorarea dinţilor, a coroanelor dentare sau a maxilarului; la dureri de cap; la afecţiuni ale articulaţiei temporo-mandibulare.
Medicul american recomandă 5 până la 10 minute de exerciţii în fiecare zi constând în auto-masaj al feţei şi maxilarului, aplicarea unei comprese umede şi calde pentru relaxarea muşchilor încordaţi din cauza încleştării. Dr. Leopoldo Correa e de părere că gutierele ajută la prevenirea fracturilor dentare, pot reduce durerea feţei sau a maxilarului şi e important să fie făcute la stomatolog, care poate adapta la dimensiunea gurii fiecăruia gutiera respectivă.
Matthew Messina, directorul clinicii dentare din Ohio State University Upper Arlington Dentistry, a mărturisit că a făcut mai multe gutiere în timpul celor două luni ale pandemiei decât a făcut în tot anul 2019. Messina recomandă şi el ca la fiecare 30 de minute să deschideţi şi închideţi gura larg de 10 ori, apoi să mişcaţi maxilarul inferior dintr-o parte în alta pentru a întinde muşchii maxilarului.
,,Dinţii noştri nu sunt meniţi să se atingă decât dacă îi folosim pentru activităţi funcţionale precum mestecarea şi înghiţirea. În restul timpului limba ta ar trebui să se odihnească pe acoperişul gurii. În acest fel, dinţii tăi nu vor intra în contact. O modalitate uşoară de a ajunge în acea poziţie: Spuneţi litera „n.”, este sfatul unui alt dentist american, dr. Nammy Patel, din San Francisco.
Sondajul Asociaţiei Dentare Americane a mai reliefat o creştere cu 53% a persoanelor care aveau dinţilor zdrobiţi şi crăpaţi din cauza bruxismului.
