Statele Unite şi-a propus să investească 2 miliarde de dolari în biotehnologie. SUA găzduieşte miercuri o întâlnire a liderilor guvernamentali pentru a discuta despre industria emergentă.
Casa Albă a publicat miercuri noi detalii despre modul în care intenţionează să investească peste 2 miliarde de dolari în sectorul biotehnologiei din Statele Unite.
Preşedintele Joe Biden a semnat luni un ordin executiv care a lansat o iniţiativă naţională pentru biotehnologie şi bio-producţie, iar miercuri Casa Albă va organiza un summit cu oficiali guvernamentali de vârf şi şefi de departamente pentru a discuta planurile privind modul de administrare a ordinului şi alocarea banilor.
Ordinul executiv permite guvernului federal să direcţioneze finanţarea pentru utilizarea virusurilor şi a altor resurse derivate biologic, pentru a produce noi alimente, îngrăşăminte şi seminţe, precum şi pentru a eficientiza operaţiunile miniere, au spus oficialii administraţiei.
De asemenea, suma va ajuta la finanţarea cercetării pentru descoperiri medicale, cum ar fi un vaccin pentru prevenirea cancerului sau un test de sânge care ar putea detecta cancerul într-un examen fizic anual.
Planul de cheltuieli lansat de Casa Albă include 1 miliard de dolari de la Departamentul Apărării pentru a finanţa infrastructura de producţie internă bio-industrială timp de cinci ani, pentru a stimula industria şi a o face accesibilă inovatorilor din SUA.
Alte cheltuieli includ un program de granturi de 250 de milioane de dolari administrat de Departamentul Agriculturii pentru a sprijini producţia durabilă de îngrăşăminte.
Alte 40 de milioane de dolari vor fi folosite pentru a extinde rolul bio-producţiei pentru ingrediente farmaceutice active, antibiotice şi materiale cheie necesare pentru a produce medicamente şi a răspunde la pandemii.
Guvernul federal este deja o sursă de fonduri pentru cercetarea şi dezvoltarea biotehnologiei prin Institutul Naţional de Sănătate, DoA şi alte agenţii.
În general, finanţarea SUA pentru cercetare şi dezvoltare a scăzut ca procent din produsul intern brut, de la un vârf înregistrat în anii 1950, o tendinţă pe care preşedintele Biden s-a angajat să o inverseze.
