Numărul persoanelor care s-au prezentat la unităţile de primiri-urgenţe a spitalelor în ultimele două luni a scăzut foarte mult, din cauza instituirii stării de urgenţă în România. Pandemia COVID-19 nu doar că i-a făcut pe români să stea în case, dar le-a băgat şi frica în sân astfel că pacienţi cu atac de cord sau atac cerebral au evitat să meargă la spital de teama că se vor infecta cu coronavirus. Medicii neurologi şi radiologii neurointervenţionişti susţin că în această perioadă au ajuns la spitale de cele mai multe ori cazuri de accidente vasculare cerebrale (AVC) severe, ieşite din fereastra de timp terapeutică.
Cardiologii din România au atras atenţia recent că numărul internărilor a scăzut la jumătate în spitalele de profil, în condiţiile în care bolile de inimă nu au dispărut, una din explicaţii fiind pandemia COVID-19. Şi neurologii sunt de părere că teama de infecţie cu SARS COV-2 i-a ţinut pe oameni departe de serviciile medicale de urgenţă.
,,Numărul de prezentări a scăzut foarte mult la camera de gardă şi cazurile care au ajuns au fost de cele mai multe ori cazuri grave, cazuri decompensate, cazuri de AVC severe, ieşite din fereastra de timp terapeutică”, a declarat Prof. Dr. Gheorghe Iana, Preşedintele SNRIR, medic primar Radiologie şi Imagistică Medicală.
De altfel, neurologii şi radiologii neurointerventionişti i-au avertizat pe românii care suspectează apariţia unui AVC să nu stea acasă. Pacienţii sau aparţinătorii nu trebuie să piardă niciun minut până să sune la 112.
,,Se estimează că 1 minut pierdut înseamnă 2 milioane de neuroni pierduţi. Suntem într-o cursă contra cronometru pentru a ţine pacientul departe de invaliditate sau chiar de deces”, a precizat Conf. Dr. Cristina Tiu, Coordonator naţional al AP AVC, Şefa Secţiei de Neurologie II din Spitalul Universitar Bucureşti şi viitor Preşedinte al Societăţii de Neurologie din România.
Cazurile de pacienti cu suspiciune de AVC sunt o prioritate pentru toate spitalele de urgenţă din lume. Mai mult, pe perioada pandemiei, spitalele au creat circuite şi proceduri menite să minimizeze expunerea pacienţilor la riscul de infectare cu COVID-19.
,,Viaţa unei persoane care a suferit un AVC depinde de secundele care se scurg şi de rapiditatea cu care aceasta ajunge la o unitate spitalicească unde poate primi îngrijirea potrivită pentru a elimina riscurile de deces sau invaliditate. Nu trebuie să existe ezitare sau timpi morţi între bănuiala apariţiei unui AVC şi telefonul dat la 112”, a spus dr. Lucian Mărginean, medic primar radiologie intervenţională la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş.
Este foarte important ca pacienţii cu accident vascular cerebral ischemic să prindă fereastra terapeutică, adică perioada de timp de după producerea accidentului vascular cerebral în care beneficiile terapeutice sunt mai mari decât riscurile, ca să poată beneficia de cele mai bune tratamente. Mai multe studii arată că această fereastră este, în mod optim, de maximum trei ore, dar că poate fi extinsă până la patru ore şi jumătate. Practic, tromboliza poate fi realizată în primele patru ore şi jumătate de la producerea stroke-ului, motiv pentru care este important ca pacienţii să ajungă în timp util la spital. Orice întârziere face ca AVC-urile să fie mai severe şi mai dificil de tratat.
Dintre pacienţii cu AVC, aproximativ 30% decedează în primele 30 de zile, iar 30-35% vor rămâne cu un grad de dizabilitate care îi va face dependenţi de îngrijirea unei alte persoane sau îi va împiedica să îşi mai desfăşoare activitatea profesională.
România are planuri concrete pentru scurtarea la minimum a perioadei dintre telefonul la 112 şi aplicarea tratamentului adecvat asupra pacientului în spital susţine Conf. dr. Cristina Tiu – viitorul Preşedinte al SNR, specificând că ,,înainte de declanşarea pandemiei era foarte aproape punerea în aplicare, în cadrul Acţiunii Prioritare pentru AVC-uri ischemice, a unui parteneriat între Ministerul Sănătăţii şi serviciile de ambulanţe, pentru aplicarea unei prenotificări a prezenţei unui caz de stroke încă din Ambulanţă, pentru a putea fi totul pregătit la ajungerea sa la spital şi a se scurta cât mai mult mult timpii de intervenţie până la aplicarea tratamentului potrivit.
Şi americanii se confruntă cu teama de Covid-19 şi mulţi dintre cei care fac atac de cord rămân acasă.
