O echipă de la Facultatea de Ştiinţe Aplicate şi Inginerie a universităţii din Toronto a dezvoltat în laborator un model la scară mică al unui ventricul cardiac stâng uman.
Ţesutul bioartificial a fost realizat din celule cardiace vii, iar ventriculul bate suficient de puternic pentru a pompa lichid in interiorul unui bioreactor.
În inima umană, ventriculul stâng este cel care pompează sânge proaspăt oxigenat în aortă şi de acolo în restul corpului.
Noul model a fost dezvoltat în laborator folosind ingineria inversă şi ar putea oferi cercetătorilor o nouă modalitate de a studia o gamă largă de boli şi afecţiuni cardiace, precum şi de a testa potenţiale terapii.
„Cu aceste modele, putem studia nu numai funcţiile celulare, ci şi funcţiile ţesutului şi funcţiile organelor, toate fără a fi nevoie de intervenţii chirurgicale invazive sau experimente pe animale. De asemenea, le putem folosi pentru a testa molecule candidat de medicamente pentru efecte pozitive sau negative”, a declarat Milica Radisic, profesor la catedra de inginerie chimică şi chimie aplicată, principala autoare a cercetării.
În prezent, modelul poate produce doar o mică parte, mai puţin de 5%, din presiunea de ejecţie pe care o inimă reală o are, dar cercetătorii spun că acest lucru este de aşteptat, având în vedere dimensiunile modelului.
„Modelul nostru are trei straturi, în timp ce o inimă adevărată ar avea unsprezece. Am putea adăuga mai multe straturi, dar asta face dificilă răspândirea oxigenului şi celulele din straturile medii încep să moară. Inimile reale au vasculatură sau vase de sânge pentru a rezolva această problemă, iar noi trebuie să găsim o modalitate de a reproduce asta”, spune Sargol Okhovatian, doctorand la Institutul de Inginerie Biomedicală.
„Visul fiecărui inginer de ţesuturi este să crească organe gata de a fi transplantate în corpul uman. Suntem încă la mulţi ani distanţă de asta, dar credem că acest ventricul bioartificial reprezintă un pas important în aceea direcţie”, a mai spus cercetătoarea.
