Un nou studiu ar putea duce la dezvoltarea unui medicament pentru fibroză renală, care ar putea ajuta milioane de oameni cu boală cronică de rinichi.
Fibroza renală, o afecţiune cauzată de inflamaţie persistentă duce la boală renală, insuficienţă renală, şi, aproape sigur, la moarte.
Potrivit experţilor medicali, aproape 40 de milioane de americani au, ceea ce este cunoscut sub numele de, boală cronică de rinichi (CKD).
Pierderea funcţiei renale, treptat sau brusc, este devastatoare pentru organism, ducând la acumularea deşeurilor, boli de inimă, tensiune arterială crescută, deteriorarea oaselor, şi lista devine tot mai sumbră.
Într-un studiu publicat recent în Science Translational Medicine, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă descriu o nouă descoperire, respectiv stoparea progresiei fibrozei renale prin blocarea transportorului moleculei de semnalizare sfingozină-1-fosfat (S1P).
Fibroza este în esenţă supra-cicatrizarea ţesuturilor, spun specialiştii. Astfel, există diferite stadii de fibroză. Cu cât este mai avansată, cu atât funcţia rinichilor se înrăutăţeşte, şi duce în cele din urmă la insuficienţă renală în stadiu terminal.
Atunci când rinichii nu sunt capabili să filtreze deşeurile şi excesul de lichide din sânge poate fi o afecţiune de neoprit, dar ar putea fi încetinită, spun cercetătorii.
„Am descoperit o moleculă care blochează acest transportor şi am arătat că previne dezvoltarea fibrozei renale într-un model de şoarece. Impactul acestei descoperiri înseamnă noi ţinte terapeutice pentru tratamentul bolii cronice de rinichi şi a altor fibroze”, a declarat Webster Santos, profesor de chimie la Virginia Tech, SUA.
„Următorul pas este să facem un inhibitor cu molecule mici, mai asemănător cu medicamentele, ceea ce înseamnă că vrem să le facem biodisponibile oral, pentru o doză o dată pe zi, ca să fie sigură şi să nu prezinte efecte secundare rele. Lucrăm la acest lucru şi am descoperit deja compuşi mai buni. Mai avem un drum lung, până la testarea la om în studiile clinice. Dar suntem pe drumul cel bun”, a mai precizat cercetătorul.
