Pacienţii cu boli cronice nu au nevoie să apeleze la pachetul de prevenţie destinat persoanelor asigurate cu vârsta de peste 40 de ani (pachetul 40+), întrucât acesta se adresează persoanelor asimptomatice şi fără boli cronice, a anunţat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În replică, preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie consideră că este nevoie de o finanţare corespunzătoare a serviciilor de prevenţie.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a anunţat joi, într-un comunicat, că pachetul de prevenţie 40+ este destinat persoanelor cu vârsta peste 40 de ani, care nu sunt în evidenţa medicului de familie cu boli cronice, nu au semne/simptome de boală şi care nu-şi verifică periodic starea sănătăţii.
Conform comunicatului CNAS, persoanele care se consideră pe deplin sănătoase, se adresează rar medicilor, şi doar în cazul afecţiunilor acute, riscând astfel să dezvolte boli cronice „ascunse” (asimptomatice - fără simptome) care să fie depistate într-un stadiu avansat, când pot apărea complicaţii, invalidităţi şi chiar decese premature, stadiu în care tratamentele pot fi dificile, dureroase şi costisitoare, sau chiar ineficiente.
„Prin pachetele de prevenţie, CNAS urmăreşte să încurajeze persoanele menţionate să-şi verifice periodic starea sănătăţii, dar şi medicii de familie să acorde activ consultaţii preventive, în cadrul cărora să evalueze comportamentele cu impact global asupra sănătăţii (stilul de viaţă: fumat, consum problematic de alcool, activitatea fizică, dieta etc.), riscul cardiovascular, oncologic, sănătatea mintală, sănătatea reproducerii, şi să intervină asupra riscurilor modificabile”, se arată în comunicat.
În ceea ce priveşte persoanele cu boli cronice aflate pe listele medicilor de familie CNAS precizează că acestea beneficiază de consultaţii periodice lunare decontate din FNUASS pentru supravegherea evoluţiei bolii, continuitatea terapiei, screeningul complicaţiilor, educaţia privind îngrijirea şi autoîngrijirea, etc, iar dacă medicul de familie, în urma evaluării riscului dezvoltării altor afecţiuni, constată că pacienţii respectivi au anumite simptome sau rezultatele analizelor sunt în afara valorilor normale, poate acorda în plus şi consultaţii de monitorizare activă (management de caz) pentru bolile cronice cu impact major (hipertensiunea arterială, dislipidemia şi diabetul zaharat tip 2, astmul bronşic, boala cronică respiratorie obstructivă – BPOC şi boala cronică de rinichi).
Comunicatul CNAS mai precizează că, în cazul acutizării afecţiunilor cronice sau a prezenţei oricăror simptome a căror provenienţă trebuie clarificată, pacienţii se prezintă la medicul de familie care, în urma evaluării stabileşte conduita terapeutică.
„Pentru orice afecţiune acută/subacută/acutizare a unei boli cronice casa de asigurări de sănătate decontează medicilor de familie încă două consultaţii pentru fiecare episod de boală, în afara consultaţiilor periodice anterior menţionate. În urma efectuării consultaţiilor, medicul de familie poate elibera bilete de trimitere (inclusiv pentru investigaţii medicale paraclinice) sau alte documente”, mai specifică comunicatul CNAS.
Referitor la adresa prin care CNAS a solicitat medicilor de familie să precizeze câte persoane asimptomatice de peste 40 de ani se află pe listele lor de pacienţi, comunicatul precizează că „scopul acestei centralizări de informaţii este dimensionarea finanţării pachetului de prevenţie, la nivel naţional, în funcţie de numărul total al beneficiarilor, şi construirea unui indicator de evaluare a activităţii de prevenţie, având în vedere că în semestrul I al acestui an consultaţiile de prevenţie acordate tuturor segmentelor de vârstă au constituit doar 1% din totalul consultaţiilor acordate de medicii de familie”.
Anunţul CNAS a fost criticat de dr. Raluca Zoiţanu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie.
"Este clar de ce avem doar 1% consultaţii preventive în prezent, da? De fapt, medicul de familie face o parte din consultaţia preventivă în consultaţiile "de boală". De fiecare dată când interpretăm analizele şi facem recomandări pentru modul de viaţă. De fiecare dată când întrebăm dacă pacienţii fumează, când a fost ultima dată la mamografie, BPN etc. Doar că nu sunt plătite distinct, identificate distinct între consultaţii şi nici nu facem cu multă rigurozitate partea asta", a scris dr. Zoiţanu, pe Facebook.
"Concluzia - avem nevoie de o schimbare, de consultaţii preventive, dar şi de bani pentru secretară, digitalizare şi o comunicare ceva mai bună la CNAS. Măcar comunicare", a completat medicul.
