Rezistenţa la antibiotice riscă să crească în această perioadă a pandemiei, din cauza automedicaţiei pentru Covid-19 şi a administrării antibioticelor chiar şi în cazurile uşoare ale acestei boli, avertizează reprezentanţii campaniei Coaliţia AMR 2050.
Coaliţia AMR 2050 este o campanie iniţiată de Societatea Română de Rinologie şi Societatea Naţională de Medicina Familiei, având ca obiectiv conştientizarea şi informarea publicului larg şi medicilor cu privire la rezistenţa antimicrobiană (AMR).
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pandemia actuală de Covid-19 aduce ameninţări care ar putea afecta lupta împotriva rezistenţei antimicrobiene. Mulţi pacienti care sunt asimptomatici sau prezintă o formă uşoară a bolii (fără pneumonie) sau o formă moderată cu pneumonie îşi autoadministrează sau li se recomandă în mod nejustificat antibiotice.
„Clarificarea protocolului de tratament pentru SARS-CoV-2, prin introducerea prevederii care stipulează că antibioticele nu se utilizează în tratamentul Covid-19 dacă nu există suspiciune de suprainfecţie bacteriană, era necesară, astfel încât să nu asistăm la escaladarea rezistenţei antimicrobiene. Într-adevăr, administrarea nejustificată a antibioticelor poate avea consecinţe asupra pacientului şi asupra rezistenţei bacteriene la nivel macrosocial”, a declarat dr. Daciana Toma, medic de familie şi reprezentant al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).
O analiză a studiilor publicate pe pacienţii spitalizaţi cu Covid-19 şi citată de OMS a identificat că, în timp ce 72% (1450/2010) dintre pacienţi au primit antibiotice, doar 8% ( 62/806) au demonstrat co-infecţii bacteriene sau fungice suprapuse. De asemenea, OMS raportează că azitromicina este utilizată pe scară largă împreună cu hidroxiclorochina.
Un studiu recent efectuat în unităţile de terapie intensivă din 88 de ţări a arătat că, deşi doar 54% dintre pacienţi au fost suspectaţi sau s-a dovedit că au o infecţie bacteriană, 70% dintre aceştia au primit cel puţin un antibiotic, fie în scop profilactic, fie terapeutic.
„Un risc suplimentar îl reprezintă internările din această perioadă, care cresc posibilitatea apariţiei infecţiilor asociate asistenţei medicale prin dezvoltarea şi transmiterea organismelor multirezistente. Acestea, la rândul lor, duc la creşterea utilizării antibioticelor”, a declarat prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, Secretar General al Societăţii Române de Rinologie.
Potrivit specialiştilor, antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Ele au salvat sute de milioane de vieţi, au scurtat durata suferinţelor prin infecţii şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariţia unor sechele ale infecţiilor.
Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar folosirea neadecvată a lor a dus la creşterea alarmantă a rezistenţei la aceste medicamente. Experţii la nivel mondial atrag atenţia că, în curând, medicii nu vor mai avea cu ce să trateze infecţiile.
Infecţiile cu germeni multirezistenţi reprezintă o provocare majoră pentru toate sistemele de sănătate şi specific pentru sistemul de sănătate şi spitalele din România.
„Conştientizarea populaţiei referitoare la pericolele consumului nejustificat de antibiotice reprezintă o preocupare veche a SNMF, pentru că acest comportament riscant impactează negativ activitatea medicilor de familie. Există de-a dreptul un mit atunci când vorbim de consumul de antibiotice în România, conform căruia antibioticele ar fi utile în aproape toate afecţiunile acute, indiferent că vorbim de răceli sau dureri de spate. Ori această situaţie trebuie corectată”, a declarat dr. Dina Mergeani, preşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
Fără acţiuni constante de conştientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecţiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om, arată datele OMS.
Datele comparate despre consumul de antibiotic (2018) în România şi Uniunea Europeană, publicate de Eurostat şi evaluate în cadrul unui studiu al Societăţii Române de Rinologie şi al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, sunt îngrijorătoare şi relevă că românii, într-o proporţie foarte mare, folosesc în continuare antibiotice într-un mod incorect, pentru simple răceli sau durere în gât. Dacă la nivel european, 2 din 10 europeni utilizează antibiotic în răceală şi gripă, 3 din 10 români recurg la antibioterapie.
Coaliţia AMR 2050 este o campanie iniţiată de Societatea Română de Rinologie şi Societatea Naţională de Medicina Familiei, având ca obiectiv conştientizarea şi informarea publicului larg şi medicilor cu privire la rezistenţa antimicrobiană (AMR).
Cele două Societăţi medicale care au iniţiat campania îşi propun atragerea în campanie a unor noi parteneri de alte specialităţi medicale şi reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi dezvoltarea unor ghiduri de bună practică medicală pentru recomandarea şi administrarea de antibiotice.
