Institutul Naţional de Sănătate Publică a făcut public Raportul Consumul de antibiotice, rezistenţa microbiană şi infecţiile asociate asistenţei medicale România 2018. Potrivit acestuia, consumul total de antibiotice a crescut în România cu 2,5-3% faţă de anii 2016-2017, când scăzuse. Mai mult, rezistenţa bacteriană urmează evoluţiile din anii precedenţi, fiind la un nivel foarte ridicat, în creştere pentru bacterii implicate mai ales în infecţiile asociate asistenţei medicale (IAAM).
,,Dacă datele anilor 2016-2017 au arătat că se pot obţine progrese cu ajutorul campaniilor de informare şi al dezbaterilor mult mai frecvente despre antibiotice, despre rezistenţa bacteriană şi despre IAAM în mediul medical şi în cadrul publicului nespecialist, datele înregistrate pentru anul 2018 indică o reluare a creşterii consumului, în special pentru grupele de antibiotice de rezervă şi de salvare, cu consecinţe la nivelul rezistenţei bacteriene în IAAM. Tragicul accident de la Colectiv, scandalul Hexipharma şi ceea ce a urmat au generat interes pentru tema IAAM, până acum adesea trecută sub tăcere şi ar trebui să constituie un imbold major pentru o atitudine mult mai judicioasă în această privinţă”, se arată în raport.
Consumul de antibiotice în anul 2018 a fost de 26,29 DDD/1000 loc/zi, primele trei grupe de antibiotice utilizate fiind penicilinele – 43,2%, cefalosporinele – 19,7% şi chinolonele – 12,6%. Conform actualului raport, consumul de antibiotice cu risc major de a declanşa infecţii cu Clostridium difficile (ICD) rămâne la un nivel ridicat, 8,47 DDD/1000loc/zi, în creştere cu 0,27 DDD/1000loc/zi faţă de anul precedent.
Autorii raportului, Gabriel Adrian Popescu, Roxana Şerban, Andreea Niculcea, Mihaela Leuştean, Adriana Pistol, reliefează la începutul lucrării care sunt principalele modificări nefavorabile în anul 2018 comparativ cu anii anteriori, respectiv reluarea tendinţei de creştere a consumului total de antibiotic, scăderea accentuată a consumului de antibiotice cu spectru îngust: peniciline şi cefalosporine de generaţia 1, creşterea consumului unor antibiotice puternic inductoare de rezistenţă bacteriană şi ICD: cefuroximă, ceftriaxonă, chinolone; precum şi creşterea consumului de antibiotice ,,de salvare”, carbapeneme şi vancomicină.
,,Infecţiile asociate asistenţei medicale rămân şi în 2018 o patologie mult subestimată în România, cu o incidenţă medie de 0,55% din totalul pacienţilor externaţi, pe baza raportărilor statistice a majorităţii spitalelor din România”, subliniază raportul.
În anul 2018 au fost raportate 11083 cazuri de ICD îngrijite în spitale, în creştere faţă de anii anteriori.
Dr. Vasile Cepoi a declarat în luna aprilie într-un interviu video pentru 360medical.ro că ,,avem o problemă de înţelegere din partea profesioniştilor: care este diferenţa dintre raportarea statistică pe care o fac către Direcţiile de Sănătate Publică, care măsoară dimensiunea evenimentului la nivel naţional şi la nivel de spital, şi raportarea care o fac către noi, unde infecţia este tratată ca un eveniment advers şi necesită identificarea cauzei care a permis apariţia acelei infecţii. Sigur, cauza generală este nerespectarea reglementărilor sau precauţiunilor universale de apariţie a infecţiilor, dar ele sunt multe, şi nu de fiecare dată, pentru fiecare caz sau pentru fiecare grupă de cauze avem de-a face cu nerespectarea tuturor acelor precauţiuni şi reguli de bună practică care ar preveni apariţia infecţiilor. Deci, trebuie identificat de ce într-o anumită secţie apare mai frecvent o infecţie cu o anumită bacterie, în general multidrog rezistentă, pentru că acestea sunt infecţiile de spital periculoase şi ce se poate face ca acolo să se îmbunătăţească lucrurile. Ei, nu s-a înţeles acest lucru. Este şi o deficienţă a noastră pentru că numărul acestor evenimente este mare, mult mai mare decât al celorlalte evenimente şi atunci analiza pe fiecare caz în parte este foarte greu de făcut”.
