COVID-19 poate dura mai multe săptămâni, chiar şi la adulţii tineri şi la cei fără afecţiuni cronice, care fac o formă de boală uşoară şi sunt trataţi în mediul ambulatoriu, reliefează Raportul săptămânal de Morbiditate şi Mortalitate furnizat de Centrele de Control şi Prevenire a Bolilor (CDC).
Dr. Mark W. Tenforde împreună cu echipa COVID-19 din cadrul CDC a efectuat un sondaj telefonic la adulţi simptomatici care au fost pozitivi la testul pentru SARS-CoV-2. Cercetătorii au descoperit că 35% nu au revenit la starea lor de sănătate obişnuită atunci când au fost intervievaţi la 2 până la 3 săptămâni după testare.
Dintre cele 274 de persoane intervievate pentru care au existat date privind sănătate, 175 (65%) au raportat că şi-au revenit în medie în 7 zile de la data testării. Printre simptomaticii chestionaţi, numărul mediu de simptome a fost de şapte. Oboseala (71%), tusea (61%) şi durerile de cap (61%) au fost simptomele cele mai frecvent raportate.
Boala prelungită este bine descrisă la adulţii spitalizaţi cu COVID-19 severă, în special în rândul populaţiei adulte în vârstă, dar se ştie puţine despre alte grupuri. Proporţia celor care nu s-au însănătoşit imediat diferă în funcţie de vârstă: 26% dintre persoanele intervievate cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani, 32% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 35 şi 49 de ani şi 47% dintre cei cu vârsta de cel puţin 50 de ani au raportat că nu şi-au revenit la starea lor de sănătate obişnuită în termen de 14 până la 21 de zile de la primirea rezultatelor pozitive ale testului.
Printre respondenţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani, care nu aveau o afecţiune medicală cronică, 19% (nouă din 48) au raportat că nu şi-au revenit la starea lor de sănătate obişnuită în acea perioadă.
Kyle Annen, director medical al serviciilor de transfuzie şi de gestionare a sângelui pacientului la Spitalul pentru Copii Colorado şi profesor de patologie la Universitatea din Colorado din Denver, a declarat pentru Medscape Medical News că recuperarea întârziată (simptome de oboseală, tuse, şi lipsa respiraţiei) a fost evidentă la aproape un sfert dintre persoanele între 18 şi 34 de ani şi la o treime dintre persoanele între 35 şi 49 de ani care nu erau suficient de bolnave pentru a necesita spitalizare.
„Acest lucru ar trebui să schimbe percepţia că este vorba despre o boală uşoară la populaţia adultă tânără şi să îi încurajeze să respecte recomandările privind distanţarea socială, masca şi spălarea mâinilor”, a spus Kyle Annen, potrivit MedicineNet.com.
,,Timpul de recuperare de peste 2 săptămâni va afecta performanţa la muncă şi la şcoală, în special oboseala prelungită. Acesta a fost unul dintre simptomele proeminente despre care s-a raportat că este lent să se disipeze. Cred că cel mai interesant punct al acestui studiu este cel al condiţiilor de bază; afecţiunile psihiatrice au fost corelate în mod semnificativ cu recuperarea prelungită. Nu cred că multe persoane consideră depresia şi anxietatea ca o condiţie medicală care stă la baza riscului COVID-19. Acest lucru ar putea avea un impact, deoarece rata depresiei şi a anxietăţii vor creşte probabil pe măsură ce COVID-19 continuă”, a spus ea.
Interviurile telefonice au fost realizate în perioada 15 aprilie - 25 iunie pe un eşantion aleatoriu de adulţi care au primit un prim rezultat pozitiv al testului SARS-CoV-2 la o vizită în ambulatoriu la unul dintre cele 14 sisteme academice de asistenţă medicală din SUA.
