Mulţi pacienţi din România nu conştientizează pericolul cancerului de piele şi se prezintă la medic în faze avansate ale bolii, deşi diagnosticarea în faze timpuriu echivalează cu şanse foarte mari de vindecare. Specialiştii afirmă că educaţia populaţiei şi programe de screening timpuriu ar creşte semnificativ supravieţuirea în cazul acestei afecţiuni.
Subiectul a fost discutat în emisiunea 360MEDICAL, difuzată duminică, 7 februarie, la postul B1 TV.
“Pacienţii se prezintă tardiv la medic din cauza fricii de diagnostic oncologic, de Covid-19 şi de intrare în spital. În ultimii ani, atât în rândul beneficiarilor asociaţiei, cât şi în jurul meu a crescut foarte mult numărul de decese, ceea ce înseamnă prezentarea tardivă la medic”, a afirmat Ioana Cristea, preşedinte fondator al Asociaţiei OncoPacienţilor Phoenix.
Specialiştii atrag atenţia asupra importanţei informării pacienţilor în legătură cu riscurile asociate prezentării târzii la medic şi diagnosticului de cancer în faze avansate. Un alt element important este educaţia privind sănătatea.
“Ar fi bine să existe ore de educaţie în sănătate la şcoală, astfel încât, la vârsta adultă, să existe o altă conştiinţă asupra sănătăţii. În cadrul acţiunilor noastre, întâlnim persoane care chiar nu sunt interesate de sănătate, pentru că s-au simţit bine, nu ascultă”, a menţionat preşedintele fondator al Asociaţiei OncoPacienţilor Phoenix.
Asociaţia atrage atenţia asupra multor deficienţe la nivelul sistemului de sănătate din România, între care lipsa unui registru naţional al pacienţilor oncologici, birocraţia din sistem sau bugetul insuficient alocat sănătăţii.
“De asemenea, avem prea puţine spitale şi centre oncologice, iar comunicarea între medici, care ar trebui să asigure parcursul lin al pacientului între diverse specialităţi, este deficitară”, a precizat Ioana Cristea.
Problemele pacienţilor oncologici din România s-au agravat după începutul pandemiei de Covid-19.
“În perioada stării de urgenţă, pacienţii nu au avut acces la ambulatoriul de specialitate, nu au avut acces la un medic dermatolog, s-a luat legătura doar telefonic. Pacienţii care erau deja diagnosticaţi şi sub tratament la Institutul Oncologic au continuat tratamentul, dar managementul pacientului cu cancer de piele se discută într-o comisie de indicaţie terapeutică”, a afirmat dr. Lidia Kajanto, manager al Institutului Oncologic Bucureşti, în cadrul aceleiaşi emisiuni.
“O altă problemă am avut-o cu pacienţii aflaţi sub tratament cu imunoterapie. Am avut întârzieri la tratamente din cauză că aprovizionarea cu medicamente a fost destul de deficitară. În momentul de faţă suntem mai bine, dar sunt foarte multe medicamente inovative care au fost introduse pe lista [de medicamente compensate] (...), dar problema este de buget. Este o problemă delicată pentru că nu avem buget pe 2021”, a mai spus dr. Lidia Kajanto.
Cancerul de piele este una dintre cele mai frecvente forme de cancer de piele diagnosticate pe plan mondial. Specialiştii au identificat trei forme principale ale cancerului de piele: carcinomul cu celule bazale, carcinomul cu celule scuamoase şi melanomul.
Ca şi în alte forme de cancer, screening-ul timpuriu este esenţial pentru succesul tratamentului.
“Un rol important în screening îl avem noi înşine. În cazul cancerului de piele, trebuie să ne cunoaştem riscurile. Factorii importanţi de risc în apariţia cancerului de piele, inclusiv a melanomului, sunt tipul de piele – pielea deschisă la culoare -, expunerea la soare în mod repetat şi fără protecţie, istoricul familial – dacă am avut rude de gradul I sau II cu cancer de piele - şi prezenţa pe corp a unui număr de peste 50-100 de aluniţe”, a explicat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog şi specialist în politici de sănătate.
Potrivit specialiştilor, cunoaşterea factorilor de risc este un element esenţial pentru prevenirea unui număr mare de cazuri de cancer de piele.
“O examinare proprie a pielii o dată pe lună poate identifica anumite modificări care apar”, a menţionat dr. Fotin.
Medicii au dezvoltat o grilă de evaluare a leziunilor supecte de pe piele, numită ABCDE (A de la asimetrie, B de la borduri neregulate, C de la culoare neuniformă, D de la diametru de peste 6 mm şi E de la evoluţie).
“Aceste tipuri de cancer se pot vindeca în proporţie de 99%, atâta vreme cât sunt identificate din timp. De asemenea, metodele terapeutice sunt cu atât mai uşoare cu cât ne adresăm mai devreme medicului dermatolog”, a subliniat dr. Fotin.
Melanomul este cel mai rar tip de cancer de piele, însă este şi cel mai periculos. Acesta poate să apară la orice vârstă, spre deosebire de alte tipuri de cancer, care afectează mai ales vârstnicii.
Incidenţa cancerului de piele a crescut constant în ultimii ani. În prezent sunt depistate în fiecare an peste 2 milioane de cazuri de cancer de piele non-melanom si circa 130.000 de cazuri de melanom pe plan mondial, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Asociaţia OncoPacienţilor Phoenix, înfiinţată în 2013, a lansat în ultimii ani mai multe campanii de conştientizare şi prevenire a cancerului, cu accent pe cancerul mamar, de piele şi pulmonar.
Asociaţia a sprijinit, de asemenea, campanii de screening pentru diverse forme de cancer.
“Am făcut 100 de ecografii mamare gratuite, din care opt au fost cu suspiciune de cancer, sunt sub monitorizare. Am făcut peste 450 de dermatoscopii în Bucureşti şi pe litoral, din care 50 au fost cu suspiciune de cancer, inclusiv cu temutul melanom. Facem acţiuni cu publicul larg şi cu pacienţi, cu membri activi în asociaţie, care oferă puterea exemplului”, a mai spus Ioana Cristea.
