Deficitul de magneziu reprezintă un factor de risc suplimentar mai ales pentru pacienţii cu boli cardiovasculare în perioada pandemiei de Covid-19, deoarece este asociat cu riscuri mai mari de a dezvolta forme severe de boală în cazul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2. Invitaţii emisiunii 360MEDICAL, difuzată duminică la B1 TV şi realizată cu sprijinul Worwag Pharma, au discutat despre cauzele deficitului de magneziu şi despre cum poate fi evitat în această perioadă.
După un an de pandemie, specialiştii au acumulat cunoştinţe importante despre categoriile cele mai vulnerabile în faţa virusului SARS-CoV-2.
Pacienţii cronici sunt o categorie cu risc semnficiativ, însă există diferenţe sensibile în funcţie de afecţiune. Astfel, pacienţii cu boli cardiovasculare reprezintă o categorie deosebit de vulnerabilă.
Medicii au observat o asociere între anumite deficite de minerale din organism, mai ales de magneziu, şi riscuri mai mare de forme severe de boală în cazul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2.
“Magneziul intervine ca factor hotărâtor în peste 350 de reacţii enzimatice din cele 500 care au loc în fiecare celulă din organismul nostru, iar aceste reacţii enzimatice sunt implicate în buna funcţionare a aparatului cardiovascular, respirator, digestiv, a sistemului nervos, dar şi a sistemului imunitar”, a explicat dr. Monica Mariana Măgheruşan, medic primar cardiolog, doctor in stiinte medicale, în cadrul emisiunii.
Un studiu publicat recent în Statele Unite arată că, în rândul a peste 900.000 de pacienţi spitalizaţi cu forme severe de Covid-19, circa 30% sufereau de obezitate, 26% de hipertensiune, 21% diabet zaharat, iar 12% insuficienţă cardiacă.
“În cazul infecţiei cu SARS-CoV-2, inima este afectată pe două căi: fie direct - în cazul furtunii de citokine, care apare mai frecvent la persoane care au deficit de magneziu, dar şi în cazul sindromului inflamator multisistemic, când sunt declarate în proporţie de 70% miocardite, o parte dintre ele la persoane tinere -, fie prin cardiomiopatia de stres sau sindromul inimii zdrobite”, a precizat dr. Măgheruşan.
"Un studiu recent a arătat că suplimentarea cu orotat de magneziu, administrat la pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă, poate să determine regresia gradului de insuficienţă cardiacă, să reducă severitatea şi să amelioreze calitatea vieţii", a completat medicul.
Astfel de carenţe de magneziu sau de alte minerale din organism apar fie natural, din cauza vârstei înaintate, fie din cauza problemelor de absorbţie din organism sau a calităţii scăzute a alimentaţiei.
Acest lucru este valabil şi în cazul suplimentelor alimentare, care trebuie recomandate de medici specialişti în forma cea mai potrivită pentru o anumită persoană.
“Din păcate, deficitul de magneziu este cvasigeneral, pentru că resursele de magneziu s-au diminuat considerabil. Alimentele procesate nu au magneziu, iar unele alimente au ajuns să fie toxice, pentru că se utilizează fertilizatori, insecticide în cantităţi foarte mari. Şi poluarea reduce nivelul de magneziu”, a menţionat dr. Monica Măgheruşan.
“Deficitul de magneziu este foarte des întâlnit în practică, dar este subdiagnosticat, pentru că o mare parte dintre persoanele cu hipomagneziemie sunt asimptomatice sau au simptome nespecifice – crampe musculare, extremităţi reci, palpitaţii sau dureri toracice”, a adăugat medicul cardiolog.
Subdiagnosticarea este generată şi din faptul că deficitul de magneziu nu se determină prin teste de sânge, unde se află doar circa 1% din magneziul din organism, restul fiind la nivelul celulelor – mai ales din muşchi sau oase.
Pe lângă riscul generat de deficitul de magneziu în cazul infecţiei cu SARS-CoV-2, specialiştii subliniază un alt pericol, cel generat de stres.
“Noi trăim de peste un an într-un mare stres economic, social, familial. Anxietatea şi depresia sunt foarte frecvente şi determină, la rândul lor, apariţia bolilor cardiovasculare, apariţia complicaţiilor în cadrul bolilor cardiovasculare. În condiţii de stres cronic este nevoie de o cantitate mult mai mare de magneziu, de o cantitate dublă. Stresul creşte eliminarea magneziului din organism, care creşte susceptibilitatea la stres, astfel că se instalează un cerc vicios care este foarte nociv pentru organism”, a subliniat dr. Măgheruşan.
Riscurile pentru pacienţii cu boli cardiovasculare în cazul infecţiei cu noul coronavirus au fost observate în întreaga lume de la debutul pandemiei de Covid-19.
În România, o analiză realizată de Institutul Naţional de Sănătate Publică a ajuns la concluzia că pacienţii cu boli cardiovasculare care se infectează cu coronavirusul SARS-CoV-2 au un risc de deces mai mare de 3,5 ori decât persoanele fără astfel de afecţiuni.
“S-a constatat, încă de când a debutat această pandemie, că patologia cardiovasculară reprezintă un factor de risc suplimentar, pacienţii cu astfel de comorbidităţi dezvoltând forme mai grave de boală, care necesită spitalizare”, a declarat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, în cadrul aceleiaşi emisiuni.
Pacienţii sunt afectaţi şi indirect de pandemie. Un studiu realizat recent arată că aproape un sfert dintre pacienţii cu boli cardiovasculare din România nu au fost deloc la medic anul trecut fie din teama de a nu se infecta, fie din cauza lipsei accesului la servicii medicale sau a dificultăţii de a ajunge la spital.
