O echipă de experţi americani în lupus eritematos sistemic, de la universitatea din Texas, a identificat noi biomarkeri de sânge, care pot anticipa pacienţii cu lupus care vor dezvolta boli de inimă, şi biomarkeri de urină pentru diagnosticarea nefritei lupice la copiii cu lupus.
Lupusul eritematos sistemic (LES/lupus), este o boală autoimună cronică care poate afecta mai multe organe, inclusiv rinichii, pielea, articulaţiile şi inima.
Lupusul şi bolile cardiovasculare
Lupusul este asociat cu o incidenţă crescută a bolilor cardiovasculare acute şi cronice în comparaţie cu populaţia generală.
Într-un studiu publicat recent în Frontiers in Cardiovascular Medicine, pe pacienţi cu lupus care au fost monitorizaţi timp de opt până la nouă ani, cercetătorii au realizat un screening metabolomic cuprinzător, pentru a analiza componentele de bază din serul acestor pacienţi, pentru a identifica metaboliţi care ar putea estima progresia plăcilor ateromatoase din arterele carotide.
Nouă pacienţi aveau LES fără progresia ateromului, opt aveau LES şi au continuat să dezvolte plăci aterosclerotice, iar opt pacienţi fără lupus au fost probele de control.
„Metaboliţii căii acidului arahidonic respectiv, leucotrienul B4 (LTB4), acidul 5-hidroxieicosatetraenoic (5-HETE) şi lipidele oxidate de acizii 9/13-hidroxioctodecadienoic (HODE), s-au dovedit a fi modificate semnificativ (p < 0.05 şi coeficientul de modificare >2) la pacienţii cu lupus comparativ cu pacienţii cu LES fără progresie de aterom. Totodată, pacienţii cu lupus au prezentat niveluri semnificativ modificate ale aminoacizilor cu lanţ ramificat (BCAA), metaboliţilor şi plasmagenilor comparativ cu eşantionul de control fără lupus“, a declarat dr. Chandra Mohan, profesor de inginerie biomedicală la colegiul de inginerie al universităţii din Houston.
Bazându-se şi pe o literaturi de specialitate bogată, rezultatele sugerează că metaboliţii identificaţi pot oferi nu doar un prognostic pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare la pacienţii cu lupus, dar pot iniţia activ formarea ateromului.
Identificarea precoce a acestor pacienţi cu lupus, cu risc cardiovascular ridicat, ar putea ajuta la luarea unor măsuri preventive la începutul cursului bolii.
Nefrita lupică la copii
Nefrita lupică sau inflamaţia rinichilor, este una dintre cele mai severe complicaţii întâlnite la pacienţii cu lupus. Boala de rinichi este şi o cauză principală de deces în rândul pacienţilor cu LES, şi aproape un sfert dintre toţi pacienţii cu lupus cedează în faţa bolii renale, în stadiul terminal.
Echipa de cercetători şi-a propus să identifice biomarkeri neinvazivi pentru nefrita lupică, care să înlocuiască seria de biopsii renale dureroase la copii.
Cercetătorii au evaluat performanţa a zece markeri de natură diversă, ca indicaţie a nivelului de proteine din urină, inclusiv citokine, chemokine şi molecule de aderenţă, pentru a distinge activitatea bolii la 84 de copii cu lupus.
„Concentraţiile de ALCAM, KIM-1, PF4 şi VCAM-1 din urină au fost semnificativ mai mari la pacienţii cu nefrită lupică activă în comparaţie cu cei cu lupus activ fără nefrită, cu LES inactiv şi cu eşantionul de control sănătos, având potenţial puternic de diagnostic“, a menţionat dr. Mohan.
Echipa şi-a publicat recentele descoperiri în Frontiers in Immunology.
„ALCAM, PF4, şi VCAM-1 sunt potenţiali biomarkeri care pot estima activitatea unor boli renale la copiii cu lupus şi au potenţialul de a fi markeri substitutivi de semnalizare pentru nefrită şi prognosticul bolii la aceşti pacienţi", a mai precizat medicul.
