Ligamentele sunt benzi elastice de ţesut puternic şi flexibil care ţin oasele dintr-un corp legate, făcând posibilă mişcarea dintre acestea. Acest lucru permite efectuarea unor mişcări precum flectarea piciorului ori mişcarea degetelor. Însă, atunci când ligamentele sunt întinse sau încordate peste capacitatea lor normală de întindere, se pot rupe. Există trei grade de leziuni ale ligamentelor: gradul 1, indicator al unei rupturi uşoare de ligament; gradul 2, o ruptură moderată şi gradul 3, o ruptură completă de ligament.
Astfel de rupturi se pot produce din mai multe cauze, însă cele mai frecvente sunt răsucirile bruşte sau aterizările incomode. Durerile intense apar atunci când ligamentele sunt întinse complet în urma unei forme de impact sau printr-o traumă. Entorsele de gleznă, rupturi uşoare ale ligamentului de la gleznă, pot apărea la mers sau alergare. Ligamentele genunchiului şi gleznei sunt mai vulnerabile la rupturi, deoarece sunt ligamente care susţin greutatea şi sunt adesea supuse stresului. Persoanele care practică sporturi care implică contactul complet (precum hochei şi fotbal) sau multe schimbări de direcţie (precum baschetul şi tenisul) sunt cel mai susceptibile la leziuni ale ligamentelor.
Tipuri de rupturi de ligament
Specialiştii ortopezi diagnostichează şi tratează o diversitate de leziuni ale ligamentelor. Printre cele mai întâlnite se numără: leziunile ligamentelor genunchiului, cum ar fi ruptura ligamentului încrucişat posterior (LIP), a ligamentului încrucişat anterior (LIA), a ligamentului colateral medial (LCM), a ligamentului colateral lateral (LCL) şi dislocarea patelară. De asemenea, sunt frecvente leziunile ligamentelor gleznei, incluzând entorsa şi ruptura tendonului lui Ahile, precum şi leziunile ligamentelor umărului, printre care dislocarea, lezarea articulaţiei acromioclaviculară (AC) şi ruptura coafei rotatorilor. În plus, specialiştii tratează şi leziuni ale ligamentelor încheieturii şi mâinii, precum entorsa degetului sau a degetului mare, dar şi leziunile ligamentelor spinale, cum ar fi entorsa de gât.
Diagnosticul avansat al rupturilor de ligament
Pentru a investiga originea leziunii, ortopedul efectuează o anamneză meticuloasă, urmată de un examen clinic detaliat al pacientului. În timpul examinării, evaluează poziţia şi mişcările incorecte ale membrului afectat, eventuala umflare a articulaţiei şi simetriile anatomice. Dacă este necesar, specialistul poate recomanda şi realizarea unor teste imagistice, precum radiografia sau ecografia zonei afectate, şi poate solicita o examinare CT sau prin rezonanţă magnetică (RMN), o metodă ce permite vizualizarea în detaliu a structurilor ligamentare.
La SANADOR, diagnosticul leziunilor de ligament încrucişat anterior sau posterior este confirmat de medici ortopezi cu experienţă şi pregătire profesională înaltă. Acest diagnostic este stabilit în urma unor investigaţii detaliate, realizate cu echipamente imagistice de ultimă generaţie, cum ar fi RMN-ul cu putere 3 Tesla sau computerul tomograf Siemens CT Definition Edge 128 slices, furnizând imagini de o calitate superioară, tridimensionale. Aceste imagini de înaltă rezoluţie permit medicilor să detecteze chiar şi leziuni fine, pentru un diagnostic precis şi o planificare adecvată a tratamentului.
Tratamentul rupturilor de ligament
În cazul unei rupturi uşoare de ligament, cum ar fi o entorsă minoră de gleznă, tratamentul la domiciliu poate fi o opţiune. Protocolul terapeutic RICE (odihnă, gheaţă, compresie, ridicare) este adesea recomandat de medicii ortopezi. Totuşi, în cazul unor rupturi mai severe, este recomandată consultaţia la un medic, pentru examinare şi teste de diagnosticare.
Planul de tratament pentru rupturile de ligament poate include imobilizarea cu un gips sau utilizarea cârjelor, iar în unele cazuri, intervenţia chirurgicală poate fi necesară pentru repararea ligamentului rupt. După tratamentul iniţial, este posibil să fie necesară fizioterapia şi reabilitarea, pentru a facilita recuperarea şi pentru a reveni la o stare fizică optimă. De aceea, este important ca pacientul să acorde atenţie simptomelor şi să consulte imediat un medic dacă durerea şi tumefacţia nu se ameliorează în termen de 24 până la 72 de ore sau dacă simptomele se agravează.
Intervenţia chirurgicală poate fi recomandată în diverse situaţii, cum ar fi în cazul leziunilor combinate (multiple rupturi de ligamente), în prezenţa unei simptomatologii cronice care nu s-a ameliorat după kinetoterapie, sau atunci când pacientul doreşte să revină la un nivel ridicat de activitate sportivă. De obicei, se optează pentru o procedură chirurgicală mai puţin invazivă, cunoscută sub numele de artroscopie a genunchiului, care este utilizată pentru a reconstrui ligamentul afectat. În acest scop, chirurgul ortoped va înlocui ligamentul rupt cu o grefă de ţesut prelevată din tendoanele altor muşchi.
La SANADOR, chirurgii ortopezi au experienţă şi pregătire vastă, astfel că realizează intervenţii pentru tratamentul rupturilor de ligamente, utilizând, atunci când există indicaţie în acest sens, metode mai puţin invazive. Pacienţii sunt monitorizaţi de medici cu pregătire înaltă în anestezie şi terapie intensivă şi primesc îngrijiri la cele mai înalte standarde.
Tratamentul rupturii de ligament încrucişat anterior
Ruptura de ligament încrucişat anterior apare cel mai des în timpul practicării unui sport, printr-o mişcare greşită care forţează articulaţia. Leziunea se manifestă printr-o pocnitură urmată de durere intensă de genunchi şi tumefiere. De asemenea, în astfel de cazuri, pacientul are dificultăţi la mers şi nu se mai poate sprijini pe membrul afectat.
După ce este lezat, ligamentul încrucişat anterior nu se poate vindeca singur. Cu toate acestea, în cazul pacienţilor cu un stil de viaţă cu puţină activitate fizică, terapia non-chirurgicală este suficientă deseori. Aceasta implică repaus, aplicarea locală de gheaţă, utilizarea unor orteze pentru genunchi şi sesiuni de terapie fizică (kinetoterapie).
În schimb, în cazul persoanelor tinere şi active, în special al sportivilor, poate fi necesară o intervenţie de reconstrucţie a ligamentului încrucişat anterior, cunoscută sub numele de ligamentoplastie. De obicei, această intervenţie se realizează într-un mod minim invaziv, folosind tehnici de artroscopie pentru a înlocui ligamentul deteriorat.
La Spitalul Clinic SANADOR, leziunile ligamentelor încrucişate sunt abordate printr-o intervenţie chirurgicală minim invazivă, cunoscută sub numele de ligamentoplastie. Această procedură implică înlocuirea totală sau parţială a ligamentului afectat cu unul nou, obţinut fie dintr-o grefă de ţesut prelevată de la pacient (autogrefă), fie dintr-un material sintetic biocompatibil (grefă sintetică). Ligamentoplastia se efectuează folosind tehnici artroscopice, cu incizii extrem de mici la nivelul genunchiului. Durata intervenţiei este în general mai mică de o oră, iar spitalizarea durează de obicei mai puţin de trei zile. După operaţie, genunchiul revine la stabilitatea şi funcţionalitatea normală, iar pacientul poate reveni la activităţile zilnice în câteva săptămâni, conform indicaţiilor medicului.
