Tumorile cancerului pancreatic sunt omise la scanările CT şi RMN, îngustând fereastra pentru intervenţia chirurgicală curativă care salvează vieţi, arată cercetări prezentate la Săptămâna Europeană de Gastroenterologie 2022 (UEG Week 2022), care se desfăşoară între 8 - 11 octombrie, la Viena.
Un studiu prezentat, marţi, la UEG Week 2022 a analizat cazuri de cancer pancreatic diagnosticate după ce, iniţial, examinările imagistice nu au reuşit să descopere boala.
Rezultatele au arătat că peste o treime (36%) din cazurile de cancer pancreatic diagnosticate post-examinare imagistică (PIPC) au fost potenţial evitabile, demonstrând o rată slabă de detecţie a unui cancer care are rezultate alarmante pentru pacient.
Cercetătorii din Marea Britanie au studiat rezultatele a 600 de pacienţi diagnosticaţi cu cancer pancreatic între 2016 şi 2021. La 46 dintre pacienţi (7,7%) scanările imagistice nu au reuşit să diagnosticheze cancerul, pacienţii primind între 3 şi 18 luni mai târziu un diagnostic de cancer pancreatic.
Imaginile CT şi RMN au fost revizuite independent de radiologi pentru a dezvolta un algoritm care să clasifice cazurile ratate şi să identifice cea mai probabilă explicaţie pentru motivul pentru care au fost ratate.
„Există adesea o perioadă foarte scurtă de intervenţie chirurgicală curativă în cancerul pancreatic, ceea ce înseamnă că este vital ca pacienţii să fie diagnosticaţi cu boala cât mai devreme posibil pentru a avea cele mai bune şanse de supravieţuire”, a comentat dr. Nosheen Umar, de la universitatea din Birmingham, Marea Britanie, autorul principal al studiului.
„Studiul a constatat că dovezile de cancer pancreatic au fost iniţial ratate la peste o treime dintre pacienţii diagnosticaţi cu cancer pancreatic după examenul imagistic, ceea ce reprezintă o fereastră imensă de oportunitate pierdută”, a precizat medicul.
După ce scanările imagistice au fost revizuite de un specialist radiolog hepatobiliar, rezultatele au indicat că la aproape jumătate (48%) dintre pacienţii diagnosticaţi cu cancer pancreatic detectat mai târziu, post-imagistic, au existat semne de cancer care au fost omise iniţial în scanările imagistice.
La 28% dintre pacienţii cu PIPC, semnele imagistice asociate cu cancerul pancreatic, cum ar fi dilatarea bilei sau a canalelor pancreatice, nu au fost identificate şi investigate mai departe.
„Sperăm că acest studiu va creşte gradul de conştientizare a problemelor detectării imagistice în cancerul pancreatic şi a motivelor comune pentru care cancerul pancreatic poate fi iniţial ratat”, a explicat dr. Umar.
„Acest lucru va ajuta la standardizarea studiilor viitoare pentru a evita aceste probleme şi va ghida eforturile de îmbunătăţire a calităţii, astfel încât să putem creşte probabilitatea unui diagnostic precoce al cancerului pancreatic, să creştem şansele de supravieţuire a pacienţilor şi, în cele din urmă, să salvăm vieţi”, a mai precizat medicul britanic.
Responsabil pentru 95.000 de decese în Uniunea Europeană în fiecare an, cancerul pancreatic are cea mai scăzută rată de supravieţuire dintre toate cancerele din Europa, iar speranţa de viaţă la momentul diagnosticării este de doar 4,6 luni.
Până în 2035, se estimează că numărul cazurilor de cancer pancreatic va creşte cu aproape 40%.
Mulţi pacienţi sunt diagnosticaţi într-un stadiu avansat, deoarece boala prezintă adesea simptome precoce vagi, ceea ce face ca identificarea timpurie să fie dificilă.
Simptomele pot include icter, dureri abdominale şi de spate, scădere inexplicabilă în greutate şi greaţă.
Conform specialiştilor, natura complexă a bolii face ca screeningul pentru diagnosticul precoce să fie dificil de implementat.
