Unele state înregistrează o creştere a cazurilor noi de infecţii cu HIV, pe fondul unor evoluţii în principalele categorii de risc, iar experţii solicită măsuri adaptate care să limiteze răspândirea epidemiei, arată un material publicat de politico.eu, în care este lăudat progresul României în tratamentul pacienţilor cu HIV.
În primii ani după apariţia HIV, autorităţile din multe ţări afectate de epidemie au adoptat strategii pentru a ţine sub control noua epidemie, văzută ca o ameninţare pentru sănătatea publică.
Aceste strategii au inclus uneori o idee contradictorie – aceea că uneori este mai bine să uşurezi oamenilor să facă lucruri periculoase pentru ca acestea să devină mai sigure.
Una dintre măsurile de acest fel a fost programul de schimbare a acelor de seringă. Ajutându-i pe oameni să obţină seringi curate pentru a-şi injecta droguri, fără a-i întreba nimic, autorităţile au permis celor dependenţi de droguri să continue să se drogheze – dar au redus, în acelaşi timp, riscul ca persoanele consumatoare de droguri să se infecteze cu HIV şi să transmită virusul altor oameni.
CREŞTERE A NUMĂRULUI DE CAZURI
În nulte zone, inclusiv în Scoţia – unde problema dependenţei de heroină a fost imortalizată acum 24 de ani în filmul “Trainspotting” – programul de schimbare a acelor de seringă a funcţionat bine şi a devenit o parte importantă a programelor guvernamentale de sănătate publică.
Însă unii experţi spun acum că este nevoie de o schimbare de strategie, pentru că situaţia s-a schimbat în ultimele decenii.
Spre exemplu, în oraşul scoţian Glasgow, în ultimii ani au apărut droguri mai ieftine şi mai uşor de injectat, ceea ce a avut ca efect o creştere semnificativă a numărului de noi cazuri de infecţii cu HIV.
Datele oficiale arată că Glasgow a înregistrat la începutul acestui an 160 de noi cazuri de infecţie cu HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile, deşi în ultimii ani numărul de noi cazuri era în jur de 10 pe an în această categorie de risc.
NOI MĂSURI NECESARE
Experţii propun acum noi măsuri adaptate pentru a reduce numărul de noi cazuri de infecţie, între care se numără camere sigure pentru injectare – un loc amenajat curat şi supravegheat medical pentru injectarea în siguranţă de droguri ilegale.
O altă propunere este asocierea programului de schimb de seringi cu accesul la naloxonă, un medicament folosit la pacienţii cu supradoză de droguri şi care le poate salva acestora viaţa.
Însă iniţiatorii acestor propuneri se lovesc de o problemă: infecţia HIV nu mai este văzută acum ca o problemă de urgenţă în materie de sănătate, ca în anii 1980 şi 1990, pentru că acum nu mai este văzută ca o sentinţă la moarte.
Noile tratamente antiretrovirale (ARV) disponibile acum pacienţilor le asigură acestora o speranţă de viaţă similară populaţiei generale, iar virusul HIV devine nedetectabil şi netransmisibil – ceea ce înseamnă o calitate a vieţii apropiată de cea a oamenilor fără infecţie.
Tocmai de aceea, propunerea de a testa camerele sigure pentru injectare s-a lovit de opoziţia guvernului conservator de la Londra, care se teme că o astfel de măsură ar fi percepută ca o acceptare a consumului de droguri ilegale şi periculoase.
Totuşi, situaţia s-ar putea schimba în curând. Guvernul britanic a anunţat în ianuarie că va organiza o reuniune despre consumul de droguri la Glasgow, iar cei care susţin amenajarea de camere sigure pentru injectare speră ca executivul de la Londra îşi va modifica optica.
PROGRESE ÎN ROMÂNIA
Articolul face referire şi la situaţia din România, ţară care a făcut progrese importante şi constante în combaterea HIV în ultimele decenii.
Autorul aminteşte de situaţia de la începutul anilor 1990, când mii de copii infectaţi erau în orfelinatele din România. Între timp, situaţia s-a îmbunătăţit mult.
“În 1996, am început cu 6 pastile. Acum, cu doar o pastilă pe zi, pacientul devine nedetectabil, poate trăi o viaţă normală şi nu transmite virusul altora”, a afirmat prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş”.
În ciuda progreselor, specialiştii spun că în România este nevoie de măsuri pentru a combate stigmatul şi discriminarea pacienţilor cu HIV.
