Un algoritm care are la bază inteligenţa artificială (AI) poate prezice sinuciderile într-o populaţie generală, obţinând o precizie bună prin includerea informaţiilor din bazele de date vizavi de controalele de sănătate de rutină. În opinia cercetătorilor, un astfel de instrument este deosebit de util în regiunile lumii în care bolile mintale sunt puternic stigmatizate, iar asistenţa medicală mentală este astfel evitată asiduu.
Cercetătorii au demonstrat că utilizarea învăţării automate ar putea ajuta la depistarea şi prevenirea sinuciderii ca parte a practicii standard de îngrijire primară. Într-un studiu care urmează să fie publicat în Jurnalul de Cercetări Psihiatrice, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Gachon din Coreea de Sud, au utilizat un model bazat pe AI aplicat la 372.000 de persoane.
Kyoung-Sae Na şi echipa sa a folosit un algoritm aleatoriu şi a măsurat performanţa modelului folosind un set de testare separat, care nu a fost inclus în instruire, pentru a vedea acurateţea. Modelul a avut o acurateţe de 78,8% la un an de urmărire. Acesta a fost extrem de precis în identificarea non-sinuciderilor, marcând o valoare predictivă negativă de 0,999% pentru ambele durate de urmărire.
În cercetarea lor, autorii coreeni citează un studiu anterior care a analizat mai mult de 800.000 de indivizi pe o perioadă de 10 ani, dar care a avut o precizie slabă. „Deoarece sinuciderea apare ca o interacţiune complexă a diferiţilor factori, cum ar fi variabilele demografice, biologice şi psihosociale şi bolile mentale, este necesar să se proiecteze un model predictiv care să includă aceste variabile”, au precizat cercetătorii.
Coreea de Sud are una dintre cele mai mari rate de sinucidere din lume, aşa că Na şi colaboratorii săi sugerează că includerea unor date predictive de sinucidere care pot fi obţinute din rapoartele de control este decisivă în obţinerea unui model predictiv care ar putea, „pe de o parte, să permită screeningul suplimentar al subiecţilor la o scară mai precisă şi, pe de altă parte, să pună bazele pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de intervenţie la aceşti subiecţi ”.
Două treimi dintre persoanele care mor prin sinucidere în SUA au căutat servicii de sănătate mintală în anul precedent decesului şi doar 30% au o evidenţă a spitalizării psihiatrice sau a vizitelor de urgenţă.
„Într-un astfel de mediu socio-cultural, ar fi mai eficient să ne concentrăm asupra grupurilor cu risc ridicat, a persoanelor cu boli mintale sau cu antecedente de tentative de sinucidere”, au precizat Na şi colegii săi, potrivit Al in Healthcare.com.
Problemele de sănătate mintală s-au accentuat în perioada pandemiei de COVID-19. Potrivit unui studiu recent, numărul persoanelor cu anxietate s-a triplat în această perioadă, iar numărul celor cu depresie a crescut de patru ori.
,Având în vedere că între 40.000 şi 50.000 de americani mor prin sinucidere în fiecare an şi că aproape jumătate din cei chestionaţi au raportat gânduri de sinucidere sau auto-vătămare facem un apel către decidenţi de a acţiona acum pentru a preveni acest lucru. Cifrele obţinute din screeningul din luna mai sunt fără precedent şi sugerează o epidemie de sănătate mintală”, a precizat Paul Gionfriddo, preşedintele MHA.
