O cercetare publicată, miercuri, în revista americană Cancer, reconsideră îndrumările pentru screening-ul prin mamografie, pentru cazul în care o femeie are rude de gradul I (mamă, soră sau o fiică) care au fost diagnosticate cu cancer de sân.
Femeile cu o rudă de gradul I, care este diagnosticată cu cancer de sân, sunt adesea sfătuite să înceapă screeningul pentru cancerul mamar cu 10 ani mai devreme decât vârsta la care a fost diagnosticată ruda respectivă. Specialiuştii spun însă că, există puţine dovezi care să susţină această recomandare.
Cercetatori de la Centrul de cancer UC Davis şi de la departamentul de radiologie al universităţii din Carolina de Nord, Statele Unite, au analizat datele Grupului de Supraveghere a Cancerului de Sân, cu privire la screeningul prin mamografii, efectuate în perioada 1996-2016, pentru a determina mai exact când ar trebui să-şi facă o mamografie femeile cu antecedente familiale de cancer de sân.
Peste 300.000 de femei din SUA au fost incluse în acest studiul naţional. Cercetătorii au comparat incidenţa cumulativă a cancerului de sân de 5 ani în rândul femeilor cu şi fără antecedente familiale de gradul I de cancer de sân, în funcţie de vârsta rudei la diagnosticare şi vârsta de screening.
„Studiul a concluzionat că o femeie cu o rudă care a fost diagnosticată la vârsta de 45 de ani, sau înainte, ar putea să ia în considerare, după consultarea cu medicul oncolog, să iniţieze screening-ul cu 5-8 ani mai devreme decât vârsta de diagnosticare a rudei lor, şi nu cu zece ani mai devreme”, a declarat Danielle Durham, de la departamentul de radiologie a universităţii din Carolina de Nord
Medicul a mai precizat că, „asta le pune la un risc egal cu cel al unei femei de 50 de ani cu risc mediu, cea mai recomandată vârstă pentru începerea mamografiilor".
Femeile care poartă mutaţii ale genei BRCA pot beneficia de începerea screening-urilor mai devreme, precizează autorii studiului.
Totodată, femeile cu vârsta cuprinsă între 30 şi 39 de ani, cu mai mult de o rudă de gradul întâi diagnosticată cu cancer de sân ar putea dori să ia în considerare testul genetic.
În opinia autorilor acestui studiu, creşterea vârstei pentru începerea mamografiilor ar putea reduce potenţiale daune, care pot apărea odată cu începerea prea devreme a screening-ului pentru cancerul de sân, şi care includ, expunerea crescută la radiaţii şi rezultate fals pozitive.
Rezultatele fals pozitive impun femeilor reexaminări imagistice şi eventual proceduri invazive, care nu duc întotdeauna la un diagnostic de cancer de sân.
Autorii studiului mai spun că, cu cât o femeie începe mai devreme să efectueze o mamografie, cu atât va fi supusă mai multor examinări de-a lungul vieţii, ceea ce creşte şansele de a suferi potenţiale daune, ca cele menţionate.
„De asemenea, mamografia ar putea să nu funcţioneze la fel de bine la femeile mai tinere, deoarece acestea sunt mai predispuse să aibă sâni denşi, ceea ce creşte dificultatea diagnosticării prin imagistică şi generează mai multe rezultate fals-pozitive”, a mai precizat Diana Miglioretti, de la Centrul de cancer UC Davis.
