Tromboza venoasă cerebrală este o formă rară de tulburare circulatorie cerebrală care, spre deosebire de AVC-ul clasic, afectează cel mai adesea persoanele tinere. Din motive rămase necunoscute până acum, în venele cerebrale se formează cheaguri de sânge (trombi), care obstrucţionează fluxul sanguin şi provoacă leziuni ale ţesutului cerebral. Acum, o echipă de oameni de ştiinţă din Germania a reuşit să demonstreze pentru prima dată că activarea a doi receptori specifici pe suprafaţa trombocitelor din sânge duce la tromboză venoasă cerebrală.
În primăvara anului 2021, TVC a intrat în atenţia publicului ca un efect secundar foarte rar al vaccinării împotriva coronovirusului cu vaccinuri pe bază de tulpini de virus modificat. Între timp, studiile epidemiologice au arătat că pacienţii cu Covid-19 prezintă un risc mult mai mare pentru această complicaţie gravă.
O echipă de oameni de ştiinţă de la Centrul pentru Bioimagistică Integrativă şi Translaţională de la Universitatea din Würzburg (RVZ), Germania, a reuşit să demonstreze pentru prima dată că activarea a doi receptori specifici pe suprafaţa trombocitelor din sânge duce la tromboză venoasă cerebrală.
„Această constatare surprinzătoare ar putea sta la baza unei terapii noi, extrem de eficiente pentru această boală rară, dar gravă“, explică conducătorul studiului, prof. dr. Bernhard Nieswandt, care a colaborat cu cercetători din Tübingen şi Greifswald în cadrul centrului de cercetare (SFB TR) 240.
Până acum, procesele moleculare implicate în dezvoltarea trombozei venoase cerebrale au fost puţin înţelese şi nu au existat modele de cercetare adecvate pentru a le studia. Printre factorii de risc cunoscuţi se numără perioada imediat după naştere (puerperiu), contracepţia orală şi infecţiile.
„Am vrut să aflăm dacă un anticorp împotriva receptorului CLEC-2 de pe trombocite poate creşte tendinţa de sângerare atunci când este administrat în sânge. Destul de neaşteptat, anticorpul a declanşat convulsii şi alte deficite neurologice la animalele tratate, pe lângă o scădere a numărului de trombocite, simptome care semănau foarte mult cu cele ale pacienţilor cu tromboză venoasă cerebrală acută. Cercetările suplimentare au arătat că animalele au dezvoltat tromboză venoasă cerebrală severă în câteva minute, fără formarea cheagurilor în alte organe. Presupunem că legarea anticorpului modifică proprietăţile receptorului CLEC-2, astfel încât acesta transmite semnale în celulă. Acest lucru activează trombocitele care se grupează în circulaţia venoasă cerebrală, declanşând tromboza venoasă cerebrală. Rămâne încă un mister de ce acest lucru afectează doar venele cerebrale“, spune prof. David Stegner, şeful grupului de imagistică vasculară de la RVZ şi unul dintre autorii principali ai studiului. Grupul de cercetare a constatat că, în plus faţă de CLEC-2, un al doilea receptor trombocitar, GPIIb/IIIa, este implicat în dezvoltarea TVC şi că doar interacţiunea ambilor receptori duce la formarea trombilor în creier.
În urma acestor descoperiri, cercetătorii au căutat substanţe active care pot bloca TVC. Un cheag de sânge se formează prin combinarea a două procese: coagularea plasmatică şi activarea trombocitelor. Tratamentul trombozei venoase se bazează în general pe heparină, ca inhibitor al coagulării plasmatice. Cu toate acestea, în TVC studiate de cercetători în experimentele pe animale, heparina a avut doar un efect protector relativ mic. Heparina este medicamentul standard în tratamentul acut al pacienţilor cu TVC, cu excepţia cazului în care apare ca o complicaţie asociată cu vaccinarea împotriva coronavirusului.
Oamenii de ştiinţă s-au concentrat asupra receptorilor trombocitari. Când aceştia au fost blocaţi TVC nu s-a dezvoltat. „Cea mai interesantă constatare, a fost aceea că inhibarea trombocitelor prin blocarea receptorului GPIIb/IIIa a fost extrem de eficientă chiar şi după apariţia simptomelor neurologice, adică în cursul acut al bolii“, spune Vanessa Göb, şi ea autor al studiului. Grupul a arătat că blocarea receptorilor a oprit instantaneu formarea cheagurilor de sânge în venele cerebrale, animalele tratate s-au recuperat complet şi nu au suferit alte complicaţii hemoragice. „Aceste rezultate au fost surprinzătoare şi pot deschide calea pentru utilizarea inhibitorilor receptorilor GPIIb/IIIa la acei pacienţi la care tromboza venoasă cerebrală progresează în ciuda tratamentului cu heparină, ducând adesea la deces. Inhibitori ai receptorilor GPIIb/IIIa sunt deja aprobaţi pentru alte boli cardiovasculare“, a explicat prof. Guido Stoll de la departamentul de neurologie.
Studiul a fost publicat săptămâna trecută online în nature cardiovascular research.
