Oamenii de ştiinţă au descoperit un nou candidat de medicament pentru cancerul de prostată şi se pregătesc să solicite autorităţii americane de reglementare, FDA, acordul pentru a-l testa la oameni.
Un compus medicamentos atacă simultan cancerul de prostată greu de tratat pe mai multe fronturi, potrivit unui nou studiu pe şoareci şi celule umane.
Acesta declanşează atacul celulelor imune, ajută celulele imune să pătrundă în tumoră şi întrerupe capacitatea tumorii de a folosi testosteronul drept energie pentru a se dezvolta, potrivit unei noi cercetări de la facultatea de medicină a universităţii Washington, din St. Louis, Statele Unite.
Medicamentul poate oferi o nouă strategie promiţătoare pentru tratarea pacienţilor ale căror tumori nu răspund la terapia standard.
Studiul a fost publicat online, în revista Nature Communications.
Cancerul de prostată este renumit pentru faptul că, în cele din urmă, dezvoltă rezistenţă la tratamentele standard care blochează sau reduc testosteronul, hormonul care alimentează creşterea acestor tumori.
Ca multe tumori solide, cancerul de prostată s-a dovedit, de asemenea, rezistent la imunoterapiile mai noi, care sunt menite să activeze celulele T ale sistemului imunitar şi să le facă să lupte cu invadatorii, în acest caz, celulele canceroase.
Imunoterapiile, cel mai frecvent, inhibitorii punctelor de control imun, pot fi extrem de eficiente, dar numai în anumite tipuri de cancer, cum ar fi melanomul.
„Trebuie să dezvoltăm terapii mai bune pentru pacienţii cu cancer de prostată, deoarece majoritatea acestor tumori dezvoltă rezistenţă la terapiile pe bază de hormoni pe care se bazează medicii pentru a trata aceste tipuri de cancer”, a declarat autorul principal al cercetării, Nupam P. Mahajan, profesor de chirurgie.
Imunoterapia este cel mai nou şi mai promiţător tip de terapie pentru cancer în prezent, dar chiar şi aşa, inhibitorii punctelor de control imun nu au reuşit să facă mare lucru împotriva majorităţii tumorilor solide, inclusiv a cancerului de prostată.
Recentul studiu a furnizat o surpriză cercetătorilor care au descoperit că acest medicament activează celulele T anti-cancer într-un mod nou şi, de asemenea, poate creşte capacitatea acestor celule de a pătrunde în tumoră. Acest lucru ar putea duce la o strategie mai eficientă pentru pacienţii ale căror cancere sunt greu de tratat, spun specialiştii.
Medicamentul, denumit (R)-9b, este o moleculă mică şi s-a dovedit că blochează cu succes o oncogenă - genă care conduce cancerul.
Cercetătorii au atribuit succesul medicamentului în studiile la şoarece capacităţii sale de a reduce sau elimina receptorii de androgeni din celulele cancerului de prostată. Aceşti receptori se leagă de testosteron şi folosesc hormonul pentru a alimenta creşterea tumorii.
Capacitatea noului medicament de a elimina receptorul de androgeni diferă faţă de medicamentele standard care reduc cantitatea de testosteron din organism şi de alte medicamente care blochează funcţia receptorului de androgeni ca reglator al procesului de transcripţie.
Întrucât noul medicament s-a dovedit atât de eficient, cercetătorii au bănuit că se întâmplă ceva în plus.
Medicamentul blochează gena ACK1. Echipa a dezvoltat o tulpină de şoareci cărora le lipseşte total această genă pentru a studia ce se întâmplă atunci când gena lipseşte. În general, şoarecilor cărora le lipseşte o genă întreagă prezintă, în mod evident, deseori probleme.
Cercetătorii au fost surprinşi să descopere că aceşti şoareci păreau în regulă. Căutând tumorile pentru a le analiza creşterea, nu le-au găsit. Echipa a realizat că nu au reuşit să inducă apariţia cancerului la aceste animale.
„La majoritatea acestor şoareci, când am introdus celule canceroase aşa cum facem de obicei, nu a existat nicio urmă de tumoră”, a explicat profesorul Mahajan, care face parte din echipa de cercetare a cancerului la Barnes-Jewish Hospital şi la facultatea de medicină a universităţii Washington.
„În puţinele exemplare care au dezvoltat tumori, acestea erau mici în comparaţie cu cele pe care le dezvoltă în mod natural şoarecii. Pentru cercetători a fost primul indiciu că ceva important se întâmplă la şoarecii cărora le lipseşte această genă.
Ei au descoperit că şoarecii au fost capabili să creeze un răspuns imun robust împotriva celulelor canceroase.
Când au implantat tumori de prostată umană la diferiţi şoareci cu această genă şi le-au administrat medicamentul care o blochează, rezultatul a fost acelaşi: sistemul imunitar a fost activat şi a produs niveluri crescute de anumite tipuri de celule T despre care se ştie că pornesc atacul asupra cancerului.
De asemenea, medicamentul a crescut moleculele de semnalizare care permit celulelor T să pătrundă în tumoră şi să omoare celulele canceroase mai eficient.
(foto: Un organoid uman pentru cancerul de prostată - o structură mică 3D care serveşte ca model al tumorilor de prostată. Atunci când organoidul este crescut din celulele imune ale pacienţilor cu cancer de prostată, care au fost tratate cu noul medicament (R)-9b, celulele imune atacă cancerul. Roşul arată celulele moarte. Albastrul arată ADN-ul. Credit: prof. Nupam Mahajan).
Tumorile la şoarecii trataţi cu (R)-9b au fost mult mai mici decât cele ale şoarecilor din grupurile de control.
Având în vedere succesul medicamentului în penetrarea tumorii, cercetătorii au investigat să vadă dacă adăugarea unor inhibitori ai punctelor de control imunitar ar putea face tratamentul mai eficient, respectiv activarea celulelor T în mai multe moduri în acelaşi timp, dar nu a existat o astfel de îmbunătăţire.
„În mod surprinzător, am descoperit că inhibitorii punctului de control imunitar activează ACK1, chiar calea pe care o închidem cu acest candidat de medicament”, a spus profesorul Mahajan.
Cercetătorul a subliniat că este posibil ca inhibitorii punctelor de control imun să nu funcţioneze bine în aceste tumori, deoarece activează ACK1, care suprimă, de fapt, răspunsul imun.
Similar cu cancerul de prostată, activarea căii ACK1 ar putea fi, de asemenea, utilizată de alte tipuri de cancer care nu răspund la inhibitorii punctelor de control.
Cu toate acestea, aceste tipuri de cancer ar putea răspunde la noul medicament (R)-9b, spun cercetătorii care şi-au propus să investigheze eficienţa acestui candidat de medicament şi în alte tumori solide.
Conform cercetătorilor, medicamentul stimulează răspunsuri multiple datorită naturii genei pe care o blochează. Multe gene au mai multe roluri în organism, iar rolurile genei ACK1 în exprimarea receptorului de androgeni şi în dominarea sistemului imunitar o fac o ţintă atrăgătoare pentru terapia cancerului, în special împotriva tumorilor solide cu o componentă de creştere hormonală, cum ar fi cancerul de prostată şi cancerul de sân.
Împreună cu biroul de management pentru transfer tehnologic al universităţii Washington, echipa a depuscererea de brevetare privind utilizarea acestui medicament în tratamentul cancerului.
În prezent, autorii studiului colectează date pentru a solicita acordul autorităţii americane de reglementare, FDA, de a testa medicamentul într-un studiu clinic la pacienţi cu cancer de prostată.