Este posibil ca oamenii de ştiinţă să fi găsit un nou indiciu major care ar putea ajuta la rezolvarea misterului apariţiei migrenelor. Cercetarea a fost prezentată miercuri, la cea de-a 108-a Reuniune Ştiinţifică Anuală a Societăţii de Radiologie din America de Nord.
Cu ajutorul tehnologiei RMN de rezoluţie ultra-înaltă, cercetătorii au descoperit că spaţiile perivasculare - spaţiile pline cu lichid din jurul vaselor de sânge ale creierului - sunt neobişnuit de dilatate la pacienţii care suferă de migrenă cronică sau episodică.
„La persoanele cu migrenă cronică şi migrenă episodică fără aură, există modificări semnificative în spaţiile perivasculare ale unei regiuni ale creierului numită centru semioval”, spune medicul cercetător Wilson Xu, de la universitatea din California de Sud, Los Angeles.
„Aceste modificări nu au fost niciodată raportate până acum”, spune el.
Pe lângă dureri de cap chinuitoare este bine cunoscut faptul că migrena mai poate provoca vertij, tulburări de vedere (cunoscută sub numele de aură), fotosensibilitate şi greaţă până la vărsături.
Nu se ştie ce cauzează migrena, nu există niciun tratament şi, în multe cazuri, afecţiunea nu răspunde la tratament.
Migrena afectează aproape 10% din populaţia globului, iar găsirea unei cauze şi strategii de management mai eficiente ar îmbunătăţi viaţa a milioane de oameni.
În noua cercetare, echipa a studiat spaţiile perivasculare din centrul semioval, regiunea centrală a substanţei albe a creierului, aflată direct sub cortexul cerebral. Rolul acestor spaţii nu este pe deplin înţeles; ele joacă un rol în mişcarea şi drenarea fluidelor, iar dilatarea lor ar putea fi un simptom al unei probleme mai serioase.
„Spaţiile perivasculare fac parte dintr-un sistem de curăţare a fluidelor din creier”, spune Xu. „Studiarea modului în care acestea contribuie la dezvoltarea migrenei ne-ar putea ajuta să înţelegem mai bine complexităţile modului în care apar migrenele”.
Echipa a recrutat 20 de pacienţi cu vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani cu migrenă: 10 care suferă de migrenă cronică fără aură şi 10 care suferă de migrenă episodică. În plus, au inclus şi 5 pacienţi sănătoşi fără migrenă pentru a servi drept grup de control.
Echipa a exclus pacienţii cu tulburări cognitive, claustrofobie, tumori pe creier sau care au suferit anterior o intervenţie chirurgicală pe creier.
Cercetătorii au efectuat scanări RMN folosind un RMN cu câmp ultra-înalt cu un magnet de 7 tesla. Majoritatea scanerelor din spitale au magneţi de până la 3 tesla.
„Din cunoştinţele noastre, acesta este primul studiu care utilizează RMN cu rezoluţie ultra-înaltă pentru a studia modificările microvasculare din creier datorate migrenei, în special în spaţiile perivasculare”, explică Xu.
Deoarece 7T RMN este capabil să creeze imagini ale creierului cu rezoluţie mult mai mare şi de calitate mai bună decât alte tipuri de RMN, poate fi folosit pentru a demonstra modificări mult mai mici care au loc în ţesutul creierului după o migrenă.
Scanările au arătat că spaţiile perivasculare din centrul semioval al pacienţilor cu migrenă au fost semnificativ dilatate în comparaţie cu grupul de control.
(foto: săgeţile arată spaţii perivasculare dilatate în creierul unui pacient cu migrenă cronică (stânga) în comparaţie cu un control sănătos (dreapta). Credit: Societatea de Radiologie din America de Nord)
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, la pacienţii cu migrenă o diferenţă în distribuţia unui tip de leziune a substanţei albe, cunoscută sub numele de hiperintensitate. Acestea sunt cauzate de mici pete de ţesut mort sau care a fost parţial distrus din cauza unui flux sanguin redus, şi sunt destul de normale.
Nu a existat nicio diferenţă în frecvenţa acestor leziuni între pacienţii cu migrenă şi pacienţii de control, dar severitatea leziunilor profunde la cei care suferă de migrenă a fost mai mare.
Cercetătorii cred că acest lucru poate sugera faptul că, dilatarea spaţiilor perivasculare ar putea duce la dezvoltarea viitoare a mai multor leziuni de substanţă albă.
Deşi natura legăturii dintre spaţiile perivasculare mărite şi migrenă rămâne încă necunoscută, rezultatele sugerează că migrena are o legătură cu „instalaţiile sanitare" ale creierului - sistemul glimfatic responsabil de eliminarea deşeurilor din creier şi sistemul nervos, care utilizează canale perivasculare pentru transport.
Identificarea acestei corelaţii este promiţătoare, spun autorii studiului, subliniind nevoia unor cercetări suplimentare.
„Rezultatele studiului nostru ar putea ajuta la inspirarea unor studii viitoare, la scară mai mare, care să continue să investigheze modul în care schimbările în vasele microscopice ale creierului şi aprovizionarea cu sânge contribuie la diferite tipuri de migrenă”, sa mai spus Xu, menţionând că acest lucru i-ar putea ajuta pe cercetători să dezvolte noi modalităţi de a diagnostica şi trata migrena.
Descoperirea a fost prezentată miercuri, la cea de-a 108-a Reuniune Ştiinţifică Anuală a Societăţii de Radiologie din America de Nord – RSNA.
