Descoperiri publicate miercuri ar putea sugera noi căi de dezvoltare a medicamentelor pentru a trata simptomele bolii Parkinson.
Cercetătorii de la universitatea de Sănătate şi Ştiinţă din Oregon (OHSU), Statele Unite, au descoperit că neurotransmiţătorul adenozină acţionează eficient ca o frână pentru dopamină, un alt neurotransmiţător binecunoscut implicat în controlul motor (care reglează mişcarea).
Oamenii de ştiinţă au descoperit că adenozina funcţionează într-un fel de dinamică de tip push-pull (antagonism competitiv) cu dopamina din creier.
„Există două circuite neuronale: unul care ajută la promovarea acţiunii şi celălalt care inhibă acţiunea”, a declarat autorul principal Haining Zhong, om de ştiinţă la Institutul Vollum al OHSU.
„Dopamina promovează primul circuit pentru a permite mişcarea, iar adenozina este ‘frâna’ care promovează al doilea circuit şi aduce echilibru sistemului”, a precizat cercetătorul.
Descoperirea ar putea sugera noi căi de dezvoltare a medicamentelor pentru a trata simptomele bolii Parkinson, o tulburare de mişcare în care pierderea celulelor producătoare de dopamină a fost implicată în mod semnificativ ca fiind o cauză.
Oamenii de ştiinţă bănuiesc de ceva vreme că dopamina este influenţată de o dinamică opusă a semnalizării neuronale în nucleul striat - o regiune cheie a creierului care mediază mecanismul mişcării, şi mecanismele de recompensă, motivaţie şi învăţare.
Striatul este şi regiunea primară a creierului afectată în boala Parkinson de pierderea celulelor producătoare de dopamină.
„Am bănuit multă vreme că trebuie să existe acest sistem push-pull”, a spus co-autorul cercetării, Tianyi Mao, om de ştiinţă la Vollum, care este şi căsătorită cu Zhong. Cei doi oameni de ştiinţă, soţ şi soţie, au primit de-a lungul timpului mai multe grant-uri de cercetare pentru a studia cum funcţionează circuitele creierului.
În noul studiu, cei doi oameni de ştiinţă au arătat pentru prima dată clar şi categoric că adenozina, ca neurotransmiţător, acţionează în opoziţie cu dopamina.
Studiul, care a implicat şoareci, a folosit probe de proteine modificate genetic, dezvoltate recent de echipa celor doi oameni de ştiinţă.
Un exemplu al acestei tehnologii a fost evidenţiat luna trecută într-un studiu publicat în revista Nature Methods.Adenozina este binecunoscută ca receptorul asupra căruia acţionează cofeina.
„Cafeaua acţionează în creierul nostru prin aceiaşi receptori”, a menţionat Mao. „Bând cafea se ridică frâna impusă (dopaminei) de adenozină”.
Descoperirea a fost publicată miercuri, în revista Nature.
