Numeroase date sugerează că factorii de mediu ar putea juca un rol proeminent în boala Parkinson, dar, în cea mai mare parte, aceştia nu au fost identificaţi. Materialele plastice, afectează mediul înconjurător şi, potenţial chiar sănătatea populaţiei în moduri îngrijorătoare, potrivit experţilor, iar acum aceste particule mici de plastic sunt legate de modificări ale proteinelor cerebrale asociate cu anumite tipuri de demenţă, inclusiv cu boala Parkinson.
O echipă condusă de cercetători de la Universitatea americană Duke a analizat relaţia dintre nanoplasticele descompuse din polistiren şi proteina alfa-sinucleină.
O acumulare de forme aberante ale acestei proteine a fost observată anterior în creierul persoanelor care suferă de Parkinson.
„Boala Parkinson a fost numită tulburarea neurologică cu cea mai rapidă creştere din lume", spune neurobiologul şi autorul principal Andrew West într-un comunicat al universităţii Duke.
Foto: Analiza la microscop. Nanoparticule de plastic (verde), aglomerări de proteine (roşu) şi lizozomi (albastru). În mod normal, proteinele alfa-sinucleinei (roşu) nu ar fi vizibile la microscop printre lizozomi (albastru). Credit: Universitatea Duke, noiembrie, 2023
Numeroase date sugerează că factorii de mediu ar putea juca un rol proeminent în boala Parkinson, dar aceşti factori nu au fost, în cea mai mare parte, identificaţi.
În trei tipuri diferite de experimente - în soluţii, în celule cultivate în laborator şi la şoareci modificaţi genetic pentru a avea o predispoziţie de a dezvolta o afecţiune similară cu Parkinson - prezenţa materialelor plastice a atras aglomerări neobişnuit de mari de alfa-sinucleină.
De un interes deosebit au fost legăturile chimice strânse care s-au format între nanoparticulele de polistiren şi proteina alfa-sinucleină, în special în lizozomii celulelor, unde se realizează eliminarea deşeurilor.
Există aici dovezi că plasticul interferează cu procesul natural de curăţare a neuronilor, ceea ce indică din nou către boala Parkinson şi alte maladii asemănătoare.
Oamenii de ştiinţă de la Duke, remarcă faptul că aceste descoperiri sunt încă timpurii şi că nu au fost făcute încă teste pe oameni.
Relaţia dintre nanoplastice şi alfa-sinucleină nu este încă clară, şi nici relaţia dintre aglomerările de alfa-sinucleină şi demenţă.
Se crede că alfa-sinucleina joacă un rol important în menţinerea sănătăţii neuronilor din creier - atunci când această proteină se deformează sau se pliază greşit încep problemele, spun cercetătorii.
Cu toate acestea, se dovedeşte a fi dificil de determinat dacă aceasta este o cauză sau un simptom al unor boli precum Parkinson.
Acest studiu sugerează că nanoplasticele au un efect asupra nivelului proteinei. Următorul pas ar fi studii mai profunde, care ar putea necesita noi tehnologii mai capabile să monitorizeze mai bine nivelurile de plastic şi interacţiunile lor chimice la cea mai mică scară.
Se ştie deja este că majoritatea dintre noi transportă particule microscopice de plastic în sânge. Descifrarea modului în care acestea au un impact asupra sănătăţii se va dovedi un domeniu cheie de cercetare în anii următori, estimează echipa de la Duke.
„Contaminanţii de micro şi nanoplastic sunt evaluaţi îndeaproape pentru impactul lor potenţial în cancer şi în bolile autoimune", spune West, precizând că „natura izbitoare a interacţiunilor observate în modelele studiate" sugerează necesitatea evaluării influenţei acestor contaminanţi şi asupra riscului şi progresiei bolii Parkinson şi a demenţei.
Cercetarea a fost publicată în luna noiembrie, în revista Science Advances.
