Naşterea prin cezariană creşte riscul fătului pentru boli cardiovasculare şi obezitate

Naşterea prin cezariană creşte riscul fătului pentru boli cardiovasculare şi obezitate

Copiii născuţi prin cezariană ar putea avea un risc mai mare de boli cardiovasculare şi obezitate, au descoperit cercetătorii din Australia. 

Conform unui nou studiu publicat în Australian and New Zealand Journal of Public Health  copiii australieni născuţi prin cezariană prezintă un risc mai mare de boli cardiovasculare şi obezitate.

Autorii recentului studiu au declanşat un apel pentru limitarea acestei practici, care devine din ce în ce mai populară. Echipa de cercetători de la universităţile James Cook şi Queensland a folosit datele unui Studiu Longitudinal al Copiilor Australieni pentru a analiza rezultatele asupra sănătăţii copiilor născuţi de prin cezariană.

„Naşterile prin cezariană au crescut în întreaga lume, cu o rată disproporţionat mai mare în ţările dezvoltate. În Australia, rata naşterilor prin cezariana a crescut de la 18,5% în 1990 la 36% în 2019 şi se estimează că aproape jumătate dintre bebeluşii australieni vor fi născuţi prin cezariană până în 2045”, a declarat dr. Tahmina Begum, de la universitatea Queensland.

Medicul a precizat că studiul a stabilit o relaţie între naşterile prin cezariană şi factorii de risc pentru bolile cardiovasculare (BCV) la copii.

„Patru din şase componente individuale ale riscului de BCV şi indicele compus al celor cinci componente ale riscului de BCV au arătat o asociere pozitivă cu naşterea prin cezariana. Studiul nostru a furnizat, de asemenea, o relaţie directă între cezariană, creşterea supraponderală şi obezitate în rândul copiilor la 10-12 ani”, a precizat la rândul său dr. Yaqoot Fatima, de la James Cook, care a condus studiul împreună cu dr. Begum.

Medicul a mai menţionat că există un motiv biologic plauzibil care asociază cezariana de factorii de risc cardiovasculari şi de obezitate.

„Există o încărcătură microbiană modificată la naşterea prin cezarană în comparaţie cu naşterea vaginală. Acest ecosistem microbian alterat împiedică „axa intestin-creier” şi eliberează unele toxine patogene care provoacă daune metabolice”, a precizat dr. Begum.

Medicul a mai spus că este, de asemenea, posibil ca stresul fătului de la inducerea fiziologică sau farmacologică a travaliului în timpul unei cezariane ar putea avea, de asemenea, un efect.

„În Australia, în 2020, aproximativ 26% din decesele pe an la populaţia adultă au avut loc ca urmare a bolilor cardiovasculare. La nivel global, spectrul bolilor cronice şi ale bolilor cardiovasculare costă trilioane din cauza cheltuielilor legate de serviciile de sănătate şi a pierderii productivităţii economice”, a completat dr. Fatima.

Medicul a mai precizat că studiul oferă perspective importante asupra politicii de îngrijire a sănătăţii şi a direcţiei strategice către reducerea riscului de boli cronice.

„Creşterea ratei naşterilor prin cezariană efectuate din motive non-clinice reprezintă o preocupare majoră de sănătate publică, care ar impune o reducere a operaţiilor de cezariană inutile şi a costurilor umane si economice asociate”, a mai clarificat dr. Begum.

viewscnt