Un nou studiu condus de cercetători de la universitatea Yale a descoperit un proces necunoscut până acum prin care unele medicamente antiinflamatoare nesteroidiene afectează organismul.
Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul şi aspirina, sunt utilizate pe scară largă pentru a trata durerea şi inflamaţia. Dar chiar şi la doze similare, diferite AINS pot avea efecte inexplicabile şi neaşteptate asupra mai multor boli, inclusiv asupra bolilor de inimă şi cancer.
Un nou studiu, publicat luni în revista Immunity, ar putea explica de ce unele AINS similare produc o serie de rezultate clinice şi ar putea oferi noi informaţii asupra modului în care medicamentele ar putea fi utilizate pe viitor.
Până acum, se credea că efectele antiinflamatorii ale AINS apar prin inhibarea unor enzime specifice, dar acest mecanism nu ar explica de ce multe rezultate clinice variază de la o familie de medicamente la alta. De exemplu, unele AINS previn bolile de inimă, în timp ce altele o provoacă, unele au fost legate de scăderea incidenţei cancerului colorectal, în timp ce altele pot avea o gamă largă de efecte asupra astmului.
În noul studiu efectuat pe culturi celulare şi şoareci, cercetătorii de la Yale au descoperit un mecanism distinct prin care un subset de AINS reduce inflamaţia. Acest mecanism ar putea ajuta la explicarea unora dintre aceste efecte surprinzătoare.
Cercetările au arătat că doar anumite AINS, inclusiv indometacinul, utilizat pentru a trata artrita şi guta, şi ibuprofenul, activează o proteină numită factorul de transcriere pentru răspunsul la stresul oxidativ, NRF2, care, printre numeroasele sale acţiuni, declanşează procese antiinflamatorii în organism.
„Este interesant şi incitant faptul că AINS au un mod diferit de acţiune decât ceea ce se ştia anterior. Pentru că oamenii folosesc AINS atât de des, este important să ştim şi ce fac în organism“, a declarat Anna Eisenstein, autoarea studiului.
Echipa de cercetare nu poate spune cu siguranţă dacă efectele neaşteptate ale AINS se datorează proteinei NRF2, şi a indicat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a investiga acest lucru. „Dar cred că aceste constatări sugerează acest lucru“, a spus Eisenstein.
Echipa de cercetători analizează în prezent anumite efecte dermatologice ale medicamentelor, precum erupţiile cutanate, urticarie şi alergii, pentru a vedea dacă aceste reacţii sunt mediate de NRF2.
Recenta descoperire trebuie confirmată la om, notează cercetătorii, dar dacă va fi validată, ar putea avea un impact asupra modului în care este tratată inflamaţia şi modul în care sunt utilizate AINS.
În prezent, mai multe studii clinice evaluează dacă medicamentele care activează NRF2 sunt eficiente în tratarea bolilor inflamatorii precum boala Alzheimer, astmul şi diverse tipuri de cancer. Cercetarea echipei de la Yale ar putea oferi noi cunoştinţe despre potenţialul şi limitările acestor medicamente. În plus, AINS ar putea fi prescrise mai eficient în viitor, ţinând cont dacă activează sau nu NRF2, pentru a putea fi aplicate mai eficient bolilor pe care ar fi cel mai probabil să le trateze.
Constatările ar putea indica şi utilizări complet noi ale medicamentelor AINS, a mai spus Eisenstein.
NRF2 controlează un număr mare de gene implicate într-o gamă largă de procese, inclusiv metabolismul, răspunsul imun şi inflamaţia. Proteina a fost implicată în procesele de îmbătrânire, longevitate şi reducerea stresului celular.
„Faptul că NRF2 face atât de multe sugerează că AINS ar putea avea şi alte efecte, fie benefice sau adverse, pe care încă nu le-am investigat“, a mai spus Eisenstein.
