Tiparele de somn şi hormonii de stres ar putea fi cheia pentru a înţelege când persoanele cu epilepsie pot avea convulsii şi cum, arată un nou studiu realizat de Universitatea din Birmingham.
Epilepsia este o tulburare neurologică gravă caracterizată printr-o tendinţă de a avea convulsii spontane recurente. În mod clasic, se presupunea că apar la întâmplare convulsiile, până la descoperirea activităţii DE cu intervale de timp care variază de la ore şi zile până la luni.
Cercetătorii au folosit modelarea matematică pentru a înţelege impactul diferitelor procese fiziologice, cum ar fi somnul şi modificările concentraţiei hormonului de stres cortizol, asupra semnelor cheie ale epilepsiei - cunoscute sub numele de descărcări epileptiforme (DE).
Oamenii de ştiinţă au analizat înregistrări EEG de 24 de ore de la 107 persoane cu epilepsie generalizată idiopatică şi au descoperit două subgrupe cu distribuţii distincte de descărcări epileptiforme: unul cu cea mai mare incidenţă în timpul somnului şi celălalt în timpul zilei.
Echipa internaţională de cercetare condusă de Universitatea din Birmingham a dezvăluit că fie dinamica cortizolului, fie a tranziţiei fazei de somn, fie o combinaţie a ambelor, a explicat majoritatea distribuţiilor observate ale DE.
„Aproximativ 65 de milioane de oameni suferă de epilepsie în întreaga lume, dintre care mulţi raportează factori declanşatori specifici care le determină convulsii, dintre care cei mai frecvenţi includ stresul, privarea de somn şi oboseala. Descoperirile noastre oferă dovezi conceptuale că tiparele de somn şi modificările concentraţiei de cortizol sunt factorii fiziologici care stau la baza ritmurilor descărcărilor epileptiforme. Abordarea noastră matematică oferă un cadru pentru o mai bună înţelegere a factorilor care facilitează apariţia activităţii DE şi pot declanşa convulsii care pot fi atât de debilitante pentru cei care suferă de epilepsie”, a declarat Isabella Marinelli, de la Centrul de Modelare a Sistemelor şi Biomedicină Cantitativă (SMQB) al Universităţii din Birmingham, autorul principal al studiului.
Modelul matematic al cercetătorilor descrie activitatea regiunilor conectate ale creierului şi modul în care excitabilitatea acestor regiuni se poate schimba ca răspuns la diferiţi stimuli - fie tranziţii între etapele de somn, fie variaţia concentraţiei de cortizol.
Frecvenţa DE creşte în timpul nopţii, dimineaţa devreme şi în situaţii stresante la multe persoane cu epilepsie. Echipa a descoperit că somnul a reprezentat 90% din variaţia într-un subgrup, iar cortizolul în jur de 60% în celălalt subgrup.
Cortizolul este unul dintre principalii hormoni de stres la oameni, producţia şi secreţia sunt controlate de axa hipotalamo-hipofizo-suprarenal (HPA). În situaţii stresante, activitatea axei HPA creşte, rezultând o secreţie mai mare de cortizol.
„Somnul singur nu poate explica modificările probabilităţii DE în timpul stării de veghe observate în primul nostru subgrup. Există o reducere a probabilităţii de ED în timpul somnului după o creştere bruscă iniţială în primele ore. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că somnul profund, care este legat de o creştere a DE, este predominant în prima treime a perioadei de somn. Am constatat o creştere a apariţiei DE înainte de trezire, ceea ce (dat fiind că nivelul de cortizol creşte în timpul trezirii) sugerează un efect combinat de somn şi cortizol”, a explicat dr. Marinelli, potrivit siteului medicalxpress.com.
În România, numărul total al pacienţilor cu epilepsie în 2021, conform INSP, a fost de 124.583 persoane, din care 13.684 persoane nou diagnosticate (11%).
